„Sănătatea nu se construiește prin gesturi spectaculoase” – INTERVIU cu medicul Radu Țincu

Studiul este făcut în contextul unei realități actuale extrem de îngrijorătoare: România se află pe locul al treilea în Uniunea Europeană la decese prevenibile, ceea ce arată că prevenția rămâne una dintre marile provocări de sănătate publică. Suntem și pe primul loc la decesele care pot fi tratate prin intervenții medicale la timp.

Câteva date relevante ale cercetării arată că 1 din 4 români spune că nu-și permite un stil de viață sănătos, cel mai mare obstacol în menținerea unui stil de viață sănătos fiind costurile. Totuși, chiar și în acest context a crescut consumul mediu de fructe și legume, iar la acest capitol Generația Z conduce cu o medie de 5, 1 porții pe zi, fiind singurul segment demografic care atinge recomandarea OMS de 5 porții pe zi.

De asemenea, oamenii pun accent mai mult pe hidratare, peste 1 din 3 români au căutat activ în ultima jumătate de an alternative sănătoase la gustările procesate, crește și interesul pentru suplimente în scop preventiv, la recomandarea unui specialist. La acest capitol studiul relevă faptul că 39% dintre cei care și-au făcut analize de sânge au fost diagnosticați cu deficit de vitamina d3 iar 38% cu deficit de magneziu. De asemenea, 45% dintre români spun că își gestionează activ stresul, în creștere cu 9 puncte procentuale față de anul 2025. Aleg muzica, plimbările în natură, activitățile fizice.

Media orelor de somn este undeva la 7, 1 ore pe noapte în rândul românilor, la nivelul minim recomandat de National Institute of Health. Când vine vorba de percepția riscurilor alcoolul și soarele sunt subestimate masiv, doar 7% se consideră expuși la alcool și 8% la radiațiile solare, deși ambele sunt factori de risc major pentru sănătate, la noi.

Citește și: 1110 zile, de două ori cât media UE. Atât așteaptă pacienții români pentru a primi medicamente inovatoare

De asemenea, în jur de jumătate dintre români fac sport de două ori pe săptămână, însă, ca timp durata este de 43 de minute săptămânal, față de recomandarea OMS de 150 de minute săptămânal.

Studiul „Prevenția ca stil de viață în România 2026”, realizat recent de ISRA Center Marketing Research la cererea Secom Healthcare Group relevă și o creștere semnificativă a platformelor de Inteligență Artificială, în special în rândul persoanelor cu vârsta între 28 și 37 de ani, adică generația milenialilor. „Inteligența artificială poate fi un instrument util de orientare, educație și structurare a informației, dar AI nu pune diagnostic, nu vede pacientul, nu cunoaște complet istoricul medical, nu interpretează întotdeauna corect contextul și poate oferi informații incomplete sau eronate”, spune Prof. Radu Țincu.

Iată exlicațiile specialistului despre obiceiurile noastre și modul în care acestea ne afectează calitatea vieții. Redăm aici integral interviul acordat de  Prof. Univ. Dr. Radu Țincu pentru Cotidianul.ro:

 Cotidianul: 1 din 4 români spune că nu-și permite un stil de viață sănătos. Ce înseamnă să poți trăi sănătos și ce poți face pentru tine astfel încât să fie mai puțin costisitor?

Prof. Univ. Dr. Radu Țincu, Medic primar Anestezie Terapie Intensivă și expert în toxicologie: Cred că primul lucru pe care trebuie să îl corectăm este percepția că un stil de viață sănătos înseamnă neapărat costuri mari, alimente exotice, abonamente scumpe sau intervenții sofisticate. În realitate, multe dintre comportamentele cu impact major asupra sănătății sunt accesibile: mersul pe jos, somnul suficient, hidratarea, reducerea alimentelor ultraprocesate, gătitul simplu acasă, controalele medicale făcute la timp și limitarea expunerii la alcool, tutun sau alte substanțe nocive.

Prevenția este mult mai accesibilă decât credem. Boala, în schimb, este costisitoare, nu doar financiar, ci și prin timp pierdut, energie, resurse emoționale și scăderea calității vieții. De aceea, prevenția nu trebuie privită ca o cheltuială, ci ca o investiție în ani trăiți mai bine. În acest proces, medicul de familie rămâne un reper esențial: este profesionistul care vede pacientul în ansamblu, îi cunoaște istoricul medical și factorii de risc și îl poate ghida personalizat, îl poate orienta către investigațiile sau specialiștii potriviți.

Sigur, există și bariere reale: veniturile, lipsa timpului, oboseala, stresul zilnic. Dar chiar și în aceste condiții, putem începe cu pași mici: 30 de minute de mers pe jos, apă în locul băuturilor îndulcite, o legumă în plus la masă, o oră de culcare mai stabilă, analizele anuale. Sănătatea nu se construiește prin gesturi spectaculoase, ci prin alegeri mici, repetate consecvent.

 Suntem pe locul 3 în UE la decese prevenibile. Ce trebuie să punem la punct în sistem pentru a schimba această statistică?

Această statistică arată că nu vorbim doar despre alegeri individuale, ci despre o problemă de sănătate publică. Decesele prevenibile sunt acele decese care ar putea fi evitate prin politici publice eficiente, educație pentru sănătate, screening, acces rapid la diagnostic și tratament, dar și prin reducerea expunerii la factori de risc.

În opinia mea, avem nevoie de câteva direcții clare. Prima este educația pentru sănătate, începută devreme, în școli, și continuată prin campanii publice coerente. A doua este întărirea medicinei primare: medicul de familie trebuie să fie sprijinit să facă prevenție reală, nu doar birocrație. A treia este accesul la screening și controale preventive, mai ales pentru bolile cardiovasculare, diabet, cancer, boli respiratorii și afecțiuni metabolice. A patra direcție este digitalizarea inteligentă, astfel încât pacientul să fie urmărit în timp, iar sistemul să nu reacționeze doar când boala este deja avansată.

Nu în ultimul rând, trebuie să tratăm factorii de risc ca pe o prioritate națională: fumatul, alcoolul, sedentarismul, alimentația dezechilibrată, poluarea, expunerea solară necontrolată. România are nevoie de o cultură a prevenției, nu doar de o medicină a urgenței.

A crescut consumul de fructe și legume, de la 3,4 la 4,3 porții, iar OMS recomandă 5 porții zilnice. Ce înseamnă concret 5 porții?

Este un progres important, pentru că alimentația este unul dintre cei mai accesibili piloni ai prevenției. Recomandarea OMS se referă la aproximativ 5 porții de fructe și legume pe zi, o porție fiind în jur de 80–100 de grame. Practic, vorbim despre o cantitate totală de aproximativ 400–500 de grame pe zi.

Concret, o porție poate însemna un măr, o portocală, o banană mică, o mână de fructe de pădure, o roșie mare, un bol mic de salată. Ideal este ca legumele să predomine față de fructe, pentru că aduc fibre, vitamine, minerale și antioxidanți, cu un aport mai mic de zaharuri.

Un exemplu simplu: un fruct la micul dejun, o salată de legume la prânz și cină, plus o gustare din fructe sau legume. Nu trebuie să complicăm lucrurile. Importantă este diversitatea, iar fructul întreg este de preferat sucului: fibrele încetinesc absorbția zaharurilor, dau sațietate și susțin tranzitul intestinal și microbiota.

Generația Z atinge această recomandare OMS. Cum se explică?

Generația Z pare să aibă o relație diferită cu sănătatea față de generațiile anterioare. Sunt mai expuși la informație, discută mai mult despre wellbeing, sănătate mintală, alimentație, sport și imagine corporală, iar prevenția este mai prezentă în vocabularul lor.

Datele studiului arată că Generația Z consumă în medie 5,1 porții de fructe și legume pe zi, are o hidratare mai bună, doarme mai mult și declară într-o proporție mai mare că își gestionează activ stresul. Este ceea ce aș numi un nucleu activ de comportamente preventive.

Totuși, trebuie să fim atenți să nu idealizăm complet acest segment. Studiul arată și că 13% dintre tinerii din Generației Z nu și-au făcut niciodată analize de sânge. Asta înseamnă că au comportamente bune în anumite zone: alimentație, hidratare, somn, stres, dar nu întotdeauna integrează și evaluarea medicală periodică. Prevenția reală înseamnă echilibru între stil de viață și validare medicală.

Ce înseamnă o bună hidratare? Câtă apă e bine să consumăm zilnic?

Hidratarea este fundamentală pentru funcționarea organismului: susține circulația, rinichii, reglarea temperaturii, digestia, performanța cognitivă și metabolismul. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) recomandă, ca reper general, aproximativ 2 litri de apă pe zi pentru femei și 2,5 litri pentru bărbați, incluzând apa provenită din băuturi și alimente.

Dar necesarul real variază în funcție de greutate, temperatură, activitate fizică, transpirație, consum de cafea sau alcool, anumite boli și tratamente. Un indicator simplu este culoarea urinei: în general, o urină foarte închisă la culoare poate sugera hidratare insuficientă.

Pentru majoritatea oamenilor, soluția este simplă: apă consumată constant pe parcursul zilei, mai puține băuturi îndulcite și atenție sporită la hidratare în perioadele de căldură sau efort.

Suplimentele devin instrument de prevenție. Ca medic, ce sfaturi aveți? Cum alegem potrivit? De ce contează foarte mult sfatul medicului?

Suplimentele alimentare, utilizate informat și personalizat, pot avea un rol important în susținerea unui stil de viață echilibrat. În contextul vieții moderne, suplimentarea nu ar trebui privită ca un capriciu sau ca o modă, ci ca o formă de adaptare la mediul în care trăim astăzi, foarte diferit de acum câteva decenii: alimentație adesea dezechilibrată, alimente mai sărace în micronutrienți din cauza procesării și a lanțurilor lungi de distribuție, stres cronic, poluare, sedentarism, expuneri toxice și ritm de viață intens.

Studiul arată că tot mai mulți români folosesc vitaminele, mineralele și alte suplimente cu scop preventiv: 65% dintre utilizatori declară că le folosesc pentru a evita probleme de sănătate, față de 54% în 2025, iar utilizarea lunară a crescut de la 33% la 38%. Este un semn că suplimentele încep să fie privite ca parte a unei abordări preventive, nu ca soluții izolate.

Citește și: Febra Dengue, riscul călătoriei exotice. În forma severă boala poate ucide – INTERVIU cu medicul Simin Florescu

Suplimentele nu ar trebui alese după reclame, trenduri sau recomandări generale de pe internet, ci în funcție de vârstă, stil de viață, analize, alimentație, afecțiuni existente și tratamente. De exemplu, vitamina C, magneziul, vitamina D sau acizii grași Omega-3 au mențiuni de sănătate evaluate științific la nivel european, pentru roluri precum susținerea imunității, reducerea oboselii, sănătatea sistemului osos, muscular, cardiac sau susținerea funcției normale a creierului. În același timp, suplimentele nu înlocuiesc alimentația și nici celelalte rutine sănătoase. Ele funcționează cel mai bine atunci când sunt alese informat, în doze potrivite și integrate într-un stil de viață sănătos, ideal cu recomandarea medicului, farmacistului sau a unui specialist.

Jumătate dintre români fac sport de cel puțin două ori pe săptămână. Spre ce trebuie să tindem? Ce înseamnă sport exact?

Este bine că aproximativ jumătate dintre români declară că fac sport de cel puțin două ori pe săptămână, dar trebuie să ne uităm și la durată, intensitate și consecvență. OMS recomandă pentru adulți minimum 150–300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Asta poate însemna mers alert, bicicletă, înot, dans, urcat scări, exerciții cu greutatea corpului, grădinărit activ sau antrenamente la sală.

Nu trebuie să reducem sportul la abonamentul la fitness. Pentru mulți oameni, cea mai realistă formă de prevenție este mersul pe jos, zilnic, într-un ritm susținut. Corpul are nevoie și de mișcare aerobică, și de exerciții pentru forță musculară, mobilitate și echilibru.

Un reper practic ar fi să nu rămânem sedentari perioade lungi. Dacă nu putem face o oră de sport, putem începe cu 10 minute dimineața, 10 minute în timpul zilei și 10 minute seara. Anca Bucur, de șapte ori Miss Fitness Universe și antrenor de fitness – a sintetizat foarte bine această idee: cel mai bun antrenament este cel pe care îl faci constant. Consecvența este mai importantă decât perfecțiunea.

Crește numărul celor care gestionează mai bine stresul zilnic. Ce sfaturi aveți?

Stresul cronic nu este doar o stare psihologică, ci un factor cu impact biologic real: influențează somnul, imunitatea, tensiunea arterială, metabolismul, inflamația și comportamentele de consum: alimentație, alcool, fumat, automedicație.

Faptul că 45% dintre români declară că își gestionează activ stresul este un semnal bun. Metodele menționate în studiu — muzica, plimbările în natură, relaxarea, activitatea fizică — sunt accesibile și pot fi integrate ușor. Aș adăuga și respirația conștientă, pauzele reale de la ecrane, expunerea la lumină naturală, relațiile sociale sănătoase și capacitatea de a cere ajutor.

Nu trebuie să așteptăm ca stresul să se asocieze cu anxietate severă, insomnie, epuizare sau manifestări somatice. Managementul stresului este o rutină zilnică, nu o intervenție de criză. Iar atunci când stresul devine copleșitor, ajutorul psihologic sau medical nu este un semn de slăbiciune, ci o formă de prevenție.

Ce înseamnă un somn bun ca durată și calitate? Cum procedăm pentru un somn mai bun?

Pentru adulți, un reper general este de cel puțin 7 ore de somn pe noapte, ideal în jur de 8 ore, dar calitatea este la fel de importantă ca durata. Un somn bun înseamnă să adormi relativ ușor, să nu te trezești frecvent, să te simți refăcut dimineața și să ai energie și claritate pe parcursul zilei.

Somnul are rol în regenerare, imunitate, memorie, reglare hormonală și echilibru emoțional. Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru și specialist în somnologie, a subliniat că somnul trebuie privit în ansamblul celor 24 de ore: contează nu doar cât dormim, ci și când dormim și cât de regulat este programul nostru.

Câteva reguli simple ajută mult: expunere la lumină naturală dimineața, program cât mai constant de culcare și trezire, limitarea cafelei după-amiaza, evitarea meselor grele și a alcoolului seara, reducerea ecranelor înainte de culcare și un dormitor răcoros, întunecat și liniștit. Insomnia persistentă nu trebuie normalizată, este un motiv de discuție cu medicul.

De ce sunt importante controalele anuale preventive? De câte ori mergem la medic?

Controalele preventive sunt importante pentru că multe boli evoluează tăcut. Hipertensiunea, diabetul, dislipidemiile, bolile hepatice, renale sau anumite forme de cancer pot să nu dea simptome în stadii inițiale. Când apar simptomele, uneori boala este deja avansată.

În general, un adult ar trebui să aibă cel puțin o evaluare anuală la medicul de familie, cu analize uzuale adaptate vârstei, sexului, istoricului familial și factorilor de risc. La acestea se adaugă controale specifice: cardiologie, ginecologie, dermatologie, stomatologie, oftalmologie sau alte specialități, în funcție de profilul fiecăruia.

Studiul arată că 62,3% dintre români fac anual un control medical preventiv, iar 65,2% și-au făcut analize de sânge în ultimul an. Este bine, dar nu suficient. Mai ales faptul că 13% dintre tinerii din Gen Z și 11% dintre persoanele cu venituri mici nu și-au făcut niciodată analize arată că avem încă bariere de acces și educație medicală.

Prevenția nu înseamnă să mergi la medic pentru orice îngrijorare minoră, ci să ai un plan de monitorizare adaptat riscurilor tale.

Cum trebuie să avem grijă la AI ca instrument de prevenție? Care îi sunt limitele?

Inteligența artificială poate fi un instrument util de orientare, educație și structurare a informației. Studiul arată că utilizarea platformelor AI pentru informare în prevenție a crescut de la 9% în 2025 la 16% în 2026. Această schimbare nu poate fi ignorată.

AI poate ajuta oamenii să formuleze întrebări mai bune pentru medic, să înțeleagă concepte generale, să organizeze informații despre stil de viață sau să își monitorizeze obiceiurile. Dar AI nu pune diagnostic, nu vede pacientul, nu cunoaște complet istoricul medical, nu interpretează întotdeauna corect contextul și poate oferi informații incomplete sau eronate.

Riscul apare când oamenii înlocuiesc consultația medicală cu o conversație digitală. Prevenția reală presupune informație corectă, dar și validare profesională. AI poate fi un punct de pornire, nu punctul final. Iar în situații cu simptome acute, durere toracică, dificultăți de respirație, reacții toxice, tulburări neurologice sau agravarea rapidă a stării generale, AI nu are ce căuta între pacient și serviciile medicale de urgență.

Alcoolul și expunerea la soare continuă să fie subestimate ca factori de risc. Ce trebuie să reparăm concret?

Aici avem o problemă de percepție. Studiul arată că doar 7% dintre români se consideră expuși la alcool ca factor de risc și doar 8% la radiațiile solare, deși ambele au impact major asupra sănătății.

În cazul alcoolului, trebuie să renunțăm la ideea că riscul apare doar în dependență. Alcoolul este o substanță toxică, cu efecte asupra întregului organism, iar consumul repetat, chiar și «social», poate crește riscul de boli hepatice, cardiovasculare și metabolice, tulburări de somn, accidente, afectare psihică și anumite forme de cancer. Din perspectiva toxicologiei, nu există consum de alcool complet lipsit de risc, iar normalizarea consumului frecvent este periculoasă.

În cazul expunerii la soare, trebuie să înțelegem că bronzul nu este un semn de sănătate, ci un răspuns al pielii la agresiunea ultravioletă. Avem nevoie de educație privind fotoprotecția: evitarea expunerii la orele de vârf, folosirea corectă a produselor cu factor de protecție, haine adecvate, pălărie, ochelari de soare și controale dermatologice periodice, mai ales la persoanele cu alunițe multiple sau istoric familial de cancer cutanat.

Ce trebuie reparat concret? Mesajele publice, educația din școli, etichetarea riscurilor, accesul la consiliere medicală și felul în care vorbim social despre aceste comportamente. Nu trebuie să speriem oamenii, dar trebuie să le oferim informații clare: alcoolul și radiațiile UV nu sunt riscuri minore, ci factori prevenibili de boală.

Care trebuie să fie mesajul central în tot acest context?

Prevenția nu înseamnă perfecțiune sau costuri imposibile. Înseamnă să transformăm comportamente simple: alimentație echilibrată, hidratare, mișcare, somn, gestionarea stresului, controale medicale și reducerea expunerilor la factori toxici,  în rutine stabile. În contextul vieții moderne, suplimentarea aleasă informat și personalizat devine o componentă firească a prevenției, pentru că poate susține echilibrul organismului într-un mediu tot mai solicitant. România are nevoie de o schimbare de cultură: să nu mai ajungem la medic doar când boala este avansată, ci să învățăm să ne protejăm sănătatea înainte să o pierdem.