Guvernele caută soluții neobișnuite de finanțare
Nivelul ridicat al datoriei și nevoile mari de finanțare împing statele din întreaga lume să apeleze la economiile gospodăriilor, iar România încearcă să le transforme într-o sursă suplimentară de bani pentru buget, potrivit Bloomberg. Mai multe țări au pornit campanii prin care îi conving pe cetățeni să cumpere obligațiuni guvernamentale, arată analiza publicației americane.
„Confruntate cu poveri mari ale datoriilor, guvernele din întreaga lume găsesc modalități creative de a împrumuta bani”, au scris jurnaliștii Bloomberg, potrivit Libertatea.
„Sânge contra obligațiuni”
Printre participanții la program se află Ionuț Nedelea, un manager de proiect de 46 de ani. De câteva ori pe an merge să doneze sânge, iar certificatul primit ca donator îi permite apoi să cumpere obligațiuni guvernamentale în condiții avantajoase.
Dobânzile oferite prin titlurile rezervate donatorilor au depășit 7%, cu circa un punct procentual mai mult decât primesc cei mai mulți investitori individuali, notează sursa citată. Pentru Nedelea, calculul e simplu: „S-ar putea să pierdeți jumătate de zi pentru donația propriu-zisă”, a spus acesta, „dar, evident, merită”.
Mecanismul nu a apărut acum. Încă din 2023, Ministerul Finanțelor a introdus în programul FIDELIS tranșe destinate donatorilor de sânge, care au adus în acel an aproximativ 641 de milioane de lei.
Aproape o cincime din totalul împrumuturilor
De la începutul lui 2025, programul destinat investitorilor individuali, inclusiv tranșele pentru donatorii de sânge, a strâns în jur de 2,8 miliarde de lei, conform analizei Bloomberg. Banii veniți de la persoanele fizice ajung să acopere, în România, aproape o cincime din totalul împrumuturilor de care are nevoie guvernul, arată publicația.
Strategia contează cu atât mai mult cu cât statul trebuie să se finanțeze în volume mari. De mai mulți ani, Ministerul Finanțelor încearcă să lărgească baza de investitori și păstrează programele de titluri de stat pentru populație, printre care TEZAUR și FIDELIS.
Un fenomen care depășește granițele României
Mai multe guverne încearcă să atragă economiile gospodăriilor prin obligațiuni vândute direct persoanelor fizice, pentru că datoria publică a crescut în multe economii, iar statele caută surse suplimentare de bani.
Investitorii individuali aduc statelor și un avantaj suplimentar. Dacă unele fonduri sau instituții financiare își pot retrage rapid banii când apar turbulențe, persoanele fizice preferă, de regulă, să păstreze obligațiunile până la scadență.
Record de vânzări în Japonia
Japonia a ajuns la niveluri record ale vânzărilor de obligațiuni către populație, ajutată de randamentele mai mari apărute după ani întregi de dobânzi foarte mici. Între aprilie și septembrie, investitorii individuali au cumpărat obligațiuni guvernamentale japoneze de 5,14 trilioane de yeni, adică aproximativ 33 de miliarde de dolari, cu 84% mai mult decât în aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor citate.
Eforturile Tokyo de a aduce gospodăriile pe piața obligațiunilor durează de câteva decenii, iar pentru a face investițiile mai ușor de înțeles de public, autoritățile au folosit campanii de marketing și chiar personaje de desene animate.
Gospodăriile, tot mai prezente în datoria publică
Comportamentul investitorilor individuali s-a schimbat vizibil, arată datele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În țările monitorizate de OCDE, ponderea datoriei publice aflate în mâinile gospodăriilor a ajuns în 2024 la 11%, de peste două ori mai mare decât în 2021. În anul încheiat în octombrie 2025, șase state au lansat noi titluri pentru persoanele fizice, iar alte șase plănuiau să o facă.
Guvernele câștigă astfel acces la o bază de finanțare mai largă, în timp ce economisitorii aflați în căutare de randamente găsesc în titlurile de stat, datorită dobânzilor mai mari, o variantă mai atractivă.
Miza socială a programului românesc
Autoritățile române văd în program mai mult decât o sursă de finanțare a datoriei. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, consideră că beneficiile sociale justifică dobânda suplimentară plătită donatorilor. Lansat în 2023, mecanismul se bucură și de promovare gratuită în presă, a explicat acesta.
„Scopul nostru nu este să-i îmbogățim pe unii oameni, ci să sprijinim donarea de sânge”, a spus Nanu pentru Bloomberg. Prin această formulă, statul urmărește două obiective deodată: mai mult sânge pentru sistemul medical și mai mulți bani atrași de la investitorii individuali.
Citește și: Statul continuă să atragă economiile românilor. Ce dobânzi îți oferă pe 10.000 de lei într-un an la Tezaur