Unde scapi de dosarul cu șină în București. Topul celor mai digitalizate primării de sector

Primăriile din București au cheltuit zeci de milioane de lei pentru digitalizare, însă rezultatele diferă considerabil de la un sector la altul. O analiză arată că Sectorul 1 conduce clasamentul, deși a investit mult mai puțini bani decât alte administrații. În schimb, două primării din Capitală nu au oferit date despre gradul lor de digitalizare.

Potrivit unei analize publicate de București.ro, pe baza proiectului independent „Harta Digitalizării”, doar patru dintre cele șase primării de sector au răspuns solicitărilor privind serviciile digitale puse la dispoziția cetățenilor.

Evaluarea a urmărit atât posibilitatea rezolvării online a problemelor administrative, cât și modul în care instituțiile folosesc tehnologia pentru procesarea documentelor și comunicarea cu populația.

Sectorul 1, cea mai digitalizată primărie din clasament

Primăria Sectorului 1 a obținut cel mai mare punctaj, de 9,4 din 10, fiind urmată îndeaproape de Sectorul 6, cu 9,2 puncte. Diferențele apar însă atunci când sunt analizate cheltuielile pentru digitalizare.

În perioada 2020 – iunie 2026, Sectorul 1 a raportat investiții de 11,7 milioane de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 44 de lei pentru fiecare locuitor. În aceeași perioadă, Sectorul 6 a declarat cheltuieli de 73,8 milioane de lei, echivalentul a 188 de lei pe locuitor.

Ambele administrații au obținut punctajul maxim pentru serviciile digitale oferite cetățenilor. În Sectorul 1, numărul utilizatorilor serviciilor online a crescut de la aproximativ 12.500 în 2022 la aproape 70.000 în 2026. O evoluție asemănătoare a fost înregistrată în Sectorul 6, unde numărul conturilor active a depășit 71.000.

Sectorul 2 a cheltuit cei mai mulți bani

O situație diferită se înregistrează în Sectorul 2, unde administrația a raportat cele mai mari cheltuieli pentru digitalizare dintre cele patru primării evaluate.

Suma ajunge la 122,3 milioane de lei, în perioada 2020 – iunie 2026, respectiv 347 de lei pentru fiecare locuitor. Cu toate acestea, Sectorul 2 a obținut un scor de numai 6,4 din 10, considerabil sub rezultatele sectoarelor 1 și 6. Sectorul 3 ocupă ultimul loc dintre primăriile bucureștene evaluate, cu 5,6 puncte din 10.

Administrația a declarat cheltuieli de 31,7 milioane de lei pentru digitalizare, echivalentul a 67 de lei pe locuitor.

Aceste diferențe arată că valoarea investițiilor nu se reflectă automat în punctajul obținut pentru digitalizare. Evaluarea ia în calcul și serviciile disponibile, funcționarea sistemelor interne și gradul de utilizare a platformelor online.

Două primării din București nu au răspuns solicitărilor

Primăriile sectoarelor 4 și 5 nu au furnizat informațiile solicitate de autorii proiectului, motiv pentru care nu au primit un punctaj în această evaluare.

Situația este cu atât mai interesantă în cazul Sectorului 4, care a susținut în trecut că are una dintre cele mai digitalizate administrații din România. Lipsa unui răspuns nu înseamnă însă că aceste primării nu oferă servicii digitale, ci că nu au putut fi evaluate în cadrul proiectului.

În cazul celor patru administrații bucureștene analizate, scorul mediu raportat este de 7,6 din 10. Primăria Capitalei nu a fost inclusă în clasament, deoarece metodologia proiectului nu permite compararea directă a instituției cu primăriile de sector.

Doar opt primării din cele 618 vizate au un proces administrativ complet digitalizat

Problemele digitalizării nu sunt întâlnite doar în București. Autorii proiectului au trimis solicitări către 618 primării din România, însă numai 450 au răspuns.

Potrivit datelor colectate, doar opt primării dintre cele 618 vizate au digitalizat complet procesul administrativ complex folosit ca exemplu în analiză, respectiv înregistrarea fiscală a unui autoturism.

În alte 160 de administrații, rezolvarea unei asemenea solicitări depinde de serviciile digitale disponibile și de procesele interne implementate. Clasamentul național plasează Bucureștiul pe primul loc, în baza mediei primăriilor evaluate, urmat de județele Cluj și Hunedoara.

Județul Cluj a obținut un scor mediu de 5,6, în timp ce Hunedoara a ajuns la 5 puncte.