Peste 200 de organizații și companii europene avertizează asupra impactului economic al viitoarelor reguli pentru tutun și nicotină

Peste 200 de companii și organizații din Europa cer Comisiei Europene ca viitoarea revizuire a legislației privind produsele din tutun și nicotină să ia în calcul și obiectivele de sănătate publică, dar și efectele asupra locurilor de muncă, investițiilor, veniturilor bugetare și competitivității. Printre semnatarii din România se numără Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA, și Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul”, ACTIV.

Demersul vine într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește revizuirea Directivei privind produsele din tutun (TPD), a Directivei privind publicitatea produselor din tutun (TAD) și a Directivei privind taxarea tutunului (TED). Acestora li se adaugă inițiative care ar putea fi incluse în viitorul buget pe termen lung al UE. Deși sunt analizate separat, toate aceste schimbări ar putea afecta aceleași companii, furnizori, comercianți și angajați, avertizează semnatarii.

Potrivit unui articol publicat de EU Reporter, organizațiile reprezintă domenii diverse, de la agricultură, procesare și producție până la distribuție, retail, ambalaje și industria ospitalității. Principalul lor argument este că obiectivele de sănătate publică și competitivitatea economiei europene trebuie urmărite în paralel.

Un sector care susține peste 1,5 milioane de locuri de muncă

Datele citate în scrisoare arată dimensiunea economică a sectorului. Lanțul valoric al tutunului și al produselor noi cu nicotină susține peste 1,5 milioane de locuri de muncă în UE, contribuie cu aproximativ 195 de miliarde de euro anual la PIB-ul Uniunii și generează peste 107 miliarde de euro pe an din accize și TVA.

Semnatarii susțin că efectele viitoarelor reguli nu s-ar limita la producători. Ele s-ar putea resimți de-a lungul întregului lanț valoric, care include fermieri, furnizori de componente, companii de logistică, comercianți și numeroase întreprinderi mici și mijlocii din Europa.

EU Reporter precizează însă că aceste cifre arată dimensiunea actuală a sectorului și nu reprezintă o estimare a impactului viitoarelor schimbări legislative.

Ce ar putea însemna noile reguli pentru investiții

Organizațiile arată că sectorul trece deja printr-o transformare importantă, pe fondul schimbării preferințelor consumatorilor și al investițiilor de miliarde de euro în tehnologii noi, produse fără fum și lanțuri de aprovizionare avansate.

În opinia semnatarilor, viitoarele măsuri ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice și pe date despre utilizarea produselor noi din tutun și nicotină în condiții reale. De asemenea, ar trebui luate în calcul evaluările independente realizate de autorități europene și internaționale.

Semnatarii cer ca noile reguli să țină cont de diferențele dintre produse și de riscurile asociate acestora, fără să descurajeze investițiile și inovarea în Europa.

Riscul extinderii pieței ilicite

Scrisoarea atrage atenția și asupra comerțului ilicit. Potrivit documentului, aproximativ una din zece țigări consumate în UE este ilicită, iar pierderile pentru bugetele publice sunt estimate la 13 miliarde de euro anual.

Semnatarii cer ca viitoarele politici să ia în calcul și posibilele efecte nedorite. Printre acestea se numără riscul ca o parte a consumului să se îndrepte către piața ilicită și presiunea suplimentară asupra autorităților care trebuie să combată acest fenomen.

HORA și ACTIV, printre semnatarii din România

România este reprezentată pe lista semnatarilor de mai multe organizații. Printre acestea se numără HORA, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România, și ACTIV, Asociația pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul”.

Prezența unor organizații din domenii diferite susține unul dintre mesajele centrale ale scrisorii: schimbarea legislației ar putea avea efecte asupra întregului lanț valoric, nu doar asupra producătorilor de produse din tutun și nicotină.

Sănătatea publică și impactul economic, analizate împreună

Semnatarii precizează că susțin obiectivele de sănătate publică, dar cer ca viitoarele decizii să țină cont și de realitățile pieței și de posibilele efecte economice și sociale. Ei solicită reguli bazate pe dovezi și consultarea tuturor părților implicate.