Șantierul Naval din Mangalia, care tocmai a revenit în proprietatea statului român, dar care va fi condus de olandezii de la Damen, va avea un 2018 dezastruos, aproape fără activitate. Cel puțin așa arată din „citirea“ bugetului de venituri și cheltuieli (BVC) al societății, care a fost aprobat de acționarul majoritar, Ministerul Economiei, și publicat în Monitorul Oficial.
Astfel, veniturile prognozate sunt de 4,6 milioane lei – un milion de euro, la cheltuieli totale de 4,5 milioane lei, de unde rezultă un profit estimat de 100.000 lei. Doar 36 de angajați vor mai rămâne pe șantier, cărora li se va plăti un salariu mediu de 2.500 lei pe lună.
BVC prevede 0 la capitolul investiții, 0 la alocări bugetare.
Practic, mai nimic nu se va face la Mangalia, în acest an, în afară de câteva confecții metalice, și acestea pentru alte șantiere, lucru anunțat, de altfel, în martie, de liderul Sindicatului Navalistul Laurențiu Gobeajă. Acesta declara, în presa locală, că nu mai există deloc încărcare pe salariați. Cei rămași, pentru că mare parte au plecat să lucreze în altă parte, la reparații în VARD Tulcea și VARD Brăila. „În urmă cu circa 3 săptămâni, societatea avea în jur de 1.700 de angajați.
Din aceștia, circa 700 – adică cei care erau în zona cheurilor și a docurilor, cei de la probe de mare, electricienii, mecanicii și vopsitorii – nu mai au încărcare, la acest moment. Ei sunt salariați în continuare, sunt prezenți la locul de muncă, dar nu au încărcare, nu au cum să-și desfășoare activitatea. Societatea nu are cum să asigure fondul de lucru“, a explicat Gobeajă. Potrivit acestuia, în halele din Mangalia nu se mai lucra decât la confecții metalice pentru VARD Tulcea.
Șantierul din Mangalia a realizat pierderi de 2 miliarde lei în perioada 2012-2016. Ultima comandă, primită în 2014, a fost finalizată pe 7 februarie anul acesta. În prezent, nu are nicio comandă în derulare și niciun contract din domeniul principal de activitate.
Olandezi, statul român, olandezi
Negocierile dintre statul român şi investitorul strategic interesat în Şantierul Naval DMHI Mangalia au fost finalizate în seara zilei de miercuri, 21 martie. Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia a renunțat la exercitarea dreptului de preferinţă cu privire la achiziţia pachetului de acţiuni deţinut de Daewoo Shipbuilding&Marine Engineering la societatea Daewoo Mangalia Heavy Industries SA Mangalia, iar ulterior, Damen Shypyards Group a cesionat, cu titlu gratuit, către Şantierul Naval 2 Mai SA, 2% din pachetul de acţiuni, astfel încât structura de acţionariat a societăţii mixte care a rezultat în urma asocierii arată astfel: 51% Şantierul Naval 2 Mai SA şi 49% Damen Shipyards Group.
Ministrul Economiei, Dănuţ Andruşcă, a declarat că este mulţumit că negocierile s-au finalizat cu succes pentru partea română şi a susţinut că, în calitate de acţionar majoritar, statul român va putea să protejeze forţa de muncă înalt calificată din şantierul naval. „Este pentru prima dată în ultimii 28 de ani când statul român preia controlul asupra unui obiectiv industrial strategic privatizat. Din calitatea de acţionar majoritar, putem să protejăm eficient interesele statului român şi putem să protejăm inclusiv forţa de muncă înalt calificată de la Şantierul Naval“, a declarat Dănuţ Andruşcă, ministrul Economiei.
Reamintim că în luna ianuarie Guvernul a decis că statul român vrea să-şi exercite dreptul de preemţiune asupra pachetului de acţiuni de 51% de la Şantierul Naval Mangalia pe care coreenii de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering vor să-l vândă. Problema este că acest drept de preemţiune era exercitat în plină tranzacţie între coreeni şi olandezii de la Damen Shipyards Group, cel mai mare constructor naval din Olanda.
În noiembrie, Damen a anunţat că a încheiat deja un contract cu Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering (DSME) pentru achiziţionarea cotei sale de 51% de la Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI). După această decizie, activitatea şantierului a fost blocată. Aceasta, în condiţiile în care este o companie aflată în pragul falimentului, cu pierderi de aproape 500 milioane lei în 2016 şi datorii de peste 5,3 miliarde lei.
Anterior, fostul premier Mihai Tudose anunța că statul român vrea să dețină controlul asupra șantierului din Mangalia pentru a putea construi acolo fregatele ce vor fi achiziționate de România în cadrul obligațiilor asumate de forțele militare.
„Trebuie să facem niște fregate și poate le facem noi. Că alții le-ar fi putut face. Să facem și mentenanță la noi. Poate facem și o bărcuță acolo. Dar nu e posibil, cu atâta Dunăre și mare, să nu aibă țara un șantier naval“, declara Tudose, la începutul anului.
Nu aveti viziune, nu cum bati din palme reorganizezi un santier. Unii au ras de magistrala Dunare-Rin, azi exista. Nici canalul Corint, Suez sau Panama au fost la inceput niste vise. Periander din sec. VII iHr. a inceput canalul Corint fara mari sanse ca multi altii, finalizarea fiind in 1893, deja are 125 de ani de cand a devenit funcional. Santierul naval nu inseamna numai constructia de nave, poate fi si un ”atelier de reparatii”, dar si o eventuala extindere a porturilor maritime in situatia in care asa-zisul Drum al Matasii devine functional. Este la fel de gresit precum: ”daca putem importa cartofi, legume/fructe si cereale” de ce sa mai cultivam ceva, daca nu-i profit? Pentru un singur motiv SECURITATE alimentara. Avem nevoie de toate parghiile: SECURITATE energetica, alimentara si teritoriala. O tara se dezvolta prin agricultura, industrie si servicii. Cand vom invata sa facem turism, poate va fi o industrie mult mai profitabila decat altele nu prin castiguri ci prin faptul ca este mai putin poluanta fata de alte activitati. Aveti o viziune pe termen scurt un an, dar Romania are un trecut si un viitor de sute si mii de ani. Vorbiti de firimituri, daca lucrurile erau fara speranta olandezii nu se extindeau aiurea. Tot in Cotidianul au aparut articole despre revenirea de la Hidroelectrica si Oltchim.