“Baile flamenco”
Institutul “Cervantes” din Bucureşti, în colaborare cu Teatrul Naţional “I.L. Caragiale”, cu sprijinul Ambasadei Spaniei în România şi al Clubului de Sponsori ai Institutului, organizează marţi, 14 mai, la ora 20.00, în Sala Mare a TNB, spectacolul de dans flamenco „Abriendo Caminos”, susţinut de compania “Úrsula Lopez”.
Este un spectacol de flamenco extrem de autentic, ce îmbină tehnica impecabilă a artiştilor aflaţi pe scenă, Úrsula López şi Cristian Lozano – dans, Javier Patino – chitară, Vicente Gelo – voce şi Raúl Domínguez – percuţie – cu forţa, pasiunea şi o cunoaştere a dansului flamenco dintre cele mai profunde.
Dansatoare formată la înalta şcoala a “Companiei Andaluze de Dans” şi la “Baletul Naţional al Spaniei”, Úrsula Lopez este unul dintre acei artişti care îşi conservă personalitatea atât în colaborările cu mari creatori precum Carlos Saura, María Pages, Antonio Gades, cât şi în producţiile proprii. Spectacolul “Abriendo Caminos”, a cărui coregrafie o semnează, este o propunere elegantă şi simplă, alcătuită din piese de înaltă calitate tehnică şi artistică, ce se sprijină pe muzica aproape onirică a chitaristului Javier Patino. Un spectacol care păstrează structura clasică scenică, doi dansatori, trei muzicieni, şi prezintă toate stilurile importante de dans din flamenco: seguiriyas, fandangos, romance, farruca, tangos. Aşa cum spune şi titlul, spectacolul “abre Caminos” (deschide drumuri), permite atât cunoscătorilor, cât şi celor aflaţi la prima întâlnire cu un spectacol de gen să se lase seduşi de forţa şi frumuseţea condensate în cultura flamenco, clasată în Patrimoniul Imaterial al UNESCO.
“Festivaluri sacre din Japonia de Nord dedicate divinităţilor”
Hashimoto Yashinori, Takeuchi
Un artist japonez de excepţie, Hashimoto Yashinori, pasionat de realităţile mai puţin cunoscute ale ţării sale de origine, “povesteşte” pe hârtie fotografică festivaluri şi rituri de iarnă dedicate divinităţilor.
Miercuri, 15 mai, la ora 19.00, Asociaţia Culturală Româno-Japoneză şi Teatrul Naţional “I.L.Caragiale”, în colaborare cu Asociaţia
Culturală şi Economică România-Japonia, vă invită să vă bucuraţi privirea la “Galeria de Artă a Sălii MEDIA – TNB”, în această expoziţie organizată în cadrul programului “TNB Parateatral-Arte Vizuale”. Cuvântul de salut va fi rostit de Ion Caramitru, directorul general al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale”. La vernisaj va fi prezent şi autorul.
Expoziţia cuprinde fotografii realizate de Hashimoto Yoshinori în prefectura Akita, din Japonia de Nord, în ianuarie şi februarie 2013, înfăţişând festivaluri şi rituri de iarnă dedicate divinităţilor. Hashimoto Yashinori revine la Teatrul Naţional din Bucureşti cu ocazia vernisajului acestei a doua expoziţii de fotografie, realizată tot în Japonia de Nord şi tot în prefectura Akita, locul său natal.
“Hadaka Mairi” a avut loc pe 16 ianuarie. Aproximativ 300 de tineri, pe jumătate dezbrăcaţi, urcă cele 103 scări de piatră de aproximativ 2 kilometri până la altar, după ce îşi toarnă apă rece pe capete, în mijlocul vântului puternic ce suflă dinspre Marea Japoniei.
“Takeuchi” (Rokugo, oraşul Misato) a avut loc pe 15 februarie. Localnicii se acuză unii pe alţii, înarmaţi cu stâlpi din bambus de 7 metri lungime, după care are loc o luptă cu bambuşi.
“Yukitopia Nanamagari” (Nanamagari, oraşul Ugo) este un festival ce are loc în ultimul weekend din ianuarie. Este un spectacol de paradă de nuntă tradiţională japoneză.
Festivalul “Kawa wo Wataru Bonden” (Omagari, oraşul Daisen) se desfăşoară anual, pe 11 februarie. “Bonden”, prăjini lungi, decorate cu motive multicolore de ceremonie “Shinto”, sunt trecute peste râul Omono cu barca, apoi sunt oferite zeilor de la altarul de pe vârful muntelui Izu.
Festivalul “Namahage Sedo” (oraşul Oga) a avut loc în 8-10 februarie. Cincisprezece “namahage”, bărbaţi tineri, acoperiţi cu paie, ce poartă măşti de căpcăun, coboară din munţi la lumina torţelor şi dansează sălbatic la baza altarului “Shinzan”, înaintea “sedo-ului”, focul sacru care alungă spiritele rele.
“Kamakura” (oraşul Yokote) s-a desfăşurat în perioada 15-17 februarie. În interiorul unor igluuri săpate în zăpadă, numite “Kamakura”, apa sfântă este celebrată aici într-un festival vechi de 400 de ani după anul nou lunar.
“Festivalul lampioanelor” (Kamihinokinai, oraşul Semboku), din 10 februarie, reprezintă o rugă pentru protejarea recoltelor şi bunăstarea gospodăriei.
“Hiburi Kamakura” (Kakunodate, oraşul Semboku) este un festival, desfăşurat în 13-14 februarie, în timpul căruia participanţii dau foc unor saci plini cu cărbune, legaţi cu o funie, pe care îi învârt împrejurul lor. Acest “dans” se numeşte “Hifuri”.
Hashimoto Yashinori, Festivaluri sacre de iarnă
“Festivalul Kakeyo/ Festivalul Tara” (oraşul Nikaho) este organizat anual pe 4 februarie. “Kakeyo” reprezintă ritualul prin care pescarii oferă peştele obţinut Zeilor.
Festivalul “Miyoshi Bonden” (oraşul Akita) a avut loc pe 17 ianuarie. Tinerii transportă “Bonden-ul” până la altarul din apropiere, împingându-se pentru a le depune primii, ocazie cu care se roagă pentru recolte bune, siguranţa familiei şi a comunităţii.
Hashimoto Yoshinori s-a născut în 1941, în Prefectura Akita. În 1960, a intrat la Facultatea de Arte, Secţia Fotografie. Ca student, a pus bazele grupului “Atelier Internaţional”, devenind şi primul preşedinte al acestuia. În acelaşi timp a făcut parte şi din “Atelier Social”. În 1964, a deschis în oraşul natal, “Akita”, un studio de fotografie şi a devenit fotograf al corporaţiei tipografice de pe lânga Akita. În 1969 a închis studioul de fotografie din Akita şi l-a redeschids la Tokyo, devenind fotograf independent.
Lucrează, printre altele, pentru “Asahi Graph”, “Asahi Journal”, “Kobunsha”, “Asociaţia rurală pentru cultură” şi realizează diapozitive pentru reclame.
În anul 1977 acceptă cererea Ambasadei României în Japonia de a fotografia vizita comemorativă a Anei Aslan. În anul următor, invitat de agenţia de turism a Guvernului României, vizitează ţara noastră şi realizează o serie de interviuri. În 1979, pornind de la colaborarea cu Ambasada României în Japonia, pune bazele agenţiei de turism “GH3 România”, ce devine agenţie colaboratoare a ONT, iar în 1985, începe importul şi vânzarea produselor româneşti.
În 1991, pune bazele firmei “HASHY”, iar trei ani mai târziu, cumpără un teren în Bucureşti şi termină construirea clădirii propriei firme, “KANA CO”. Din 1995 se implică în “Asociaţia România – Japonia”, punând apoi, în 2003, bazele “Asociaţiei Culturale Româno-Japoneze”, ce are ca scop promovarea schimburilor interculturale.
“D’ale noastre”, în turneu la Sofia
Secvenţă din spectacolul D’ale noastre
Gigi Căciuleanu mărturisea: “Am vrut să rescriu pe limba mea, cea a teatrului coregrafic, ceea ce îmi inspiră tumultuoasa lume a lui Caragiale al nostru. Nu o piesă anume, nu una sau mai multe dintre nemiloasele sale schiţe sau poveşti, nu unul sau mai multe din acerbele sale momente, ci impresia generală pe care toate acestea la un loc mi le inspiră.
Un Caragiale revizitat în ziua de azi în care absurdul ionescian a devenit logică cotidiană. Un spectacol în care mi-am propus să explorez această lume a noastră cea de toate zilele, plină cu de-ale noastre. Nu numai cele româneşti ci, în general, cu cele de-ale noastre: omeneşti”.
Recent nominalizat la categoria „Cel mai bun spectacol” în cadrul Galei Premilor UNITER, “D’ale noastre”, spectacolul de teatru coregrafic în regia cunoscutului dansator şi coregraf Gigi Căciuleanu, se va juca în 16 mai pe scena mare a Teatrului Naţional „Ivan Vazov” din Sofia. Acest turneu se desfăşoară în cadrul unui schimb bilateral intrat deja în tradiţia celor două teatre naţionale.
„D’ale noastre, strălucitorul spectacol realizat la TNB de Gigi Căciuleanu (…) a fost o probă de răbdare, revoltă… şi încântare. (…) odată ce intri în convenţie, dar, mai ales, odată ce apar tradiţionalele însemne vestimentare şi începi zglobiu să-i recunoşti pe Trahanache, Dumitrache, Fănică, Zoe, Rică, Veta şi Ziţa, totul devine fluent, te desprinzi de mania textului şi te laşi definitiv captiv magiei coregrafice. (…) ajungi să te pierzi uluit în faţa unui Cetăţean turmentat evoluând pe «Sonata lunii», a unor captivante caligrafii dansante pe secvenţe din «Năpasta» şi «Conu Leonida», dar în special la climaxul care, pentru mine, a fost discursul lui Caţavencu. Am aflat că omul care a realizat performanţa se numeşte Lari Giorgescu, (…) care mi s-a dezvăluit acum ca o extraordinară energie ludică”, scria Dan C. Mihăilescu.
După succesul de anul trecut de la Londra, Paris şi Bruxelles, aşteptăm cu interes şi reacţia vecinilor bulgari la … ”D’ale noastre!”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.