Îmi cântă-n alba inimii grădină, Atâtea ciocârlii pierdute-n zare; Şi-mi înforesc pe margini de cărare, În vers, atâtea tufe de sulcină. … Iar mi-au ieşit pe porţile de minte, În însorita inimii câmpie, Viţeii tăinuitelor cuvinte, Să-mi pască-n rime alba primăvară, Şi să mi-o rumege în poezie.
Score: 0,26