Seri cu bestselleruri la Librăria Humanitas

Libraria Humanitas de la Cişmigiu vă aşteaptă marţi, 9 iunie, de la ora 19.00, pentru o întâlnire cu Dan C. Mihăilescu despre cea mai nouă carte a sa, Ce-mi puteţi face dacă vă iubesc!? Eseu confesiv despre Ioan Alexandru, bestseller Humanitas la Bookfest 2015.

La eveniment vor participa, alături de autor, Costion Nicolescu şi Lidia Bodea, directorul general al Editurii Humanitas. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe.

„Îi datoram aproape dureros această carte. I-o datorez demult, nu doar dinspre începutul anilor ’90, când era (încă o dată şi tot mai sălbatic) ţinta ironiilor şi neînţelegerilor multora («Ce caută ăsta cu crucea în Parlament?!»), şi când puteam, în sfârşit, spune totul, ci tocmai dinspre finele anilor ’70 ai veacului trecut. Fireşte că rândurile de acum se vor inclusiv o penitenţă. Una tardivă şi fragilă, e drept, dar nu mai puţin sinceră si încercănată sufleteşte”, mărturiseşte Dan C. Mihăilescu.

Miercuri, 10 iunie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi alături de scriitorul Radu Paraschivescu şi de jurnaliştii Sever Voinescu şi Luca Niculescu la o dezbatere-eveniment despre romanul Supunere de Michel Houellebecq, bestseller Humanitas Fiction la Bookfest 2015, şi poate cel mai discutat roman al momentului în Europa. Moderatorul întâlnirii este Denisa Comănescu, director general Editura Humanitas Fiction.

Un adevărat fenomen editorial, o carte care a generat controverse puternice, Supunere a apărut în Franţa în 7 ianuarie 2015, în aceeaşi zi cu tragicul eveniment petrecut în redacţia revistei Charlie Hebdo. Publicat într-un prim tiraj de 150.000 de exemplare, romanul a fost epuizat în primele zile, urcând instantaneu pe primele locuri în topurile de vânzări. Ediţia în limba germană, publicată la numai câteva zile distanţă de lansarea ediţiei franceze, a atins primul loc în topurile de vânzări cu un tiraj de peste 250.000 de exemplare.

Înainte de apariţia pe piaţă, romanul Supunere (Soumission) a fost piratat şi citit de mii de internauţi cu frenezia cu care sunt devorate înainte de publicare bestsellerurile internaţionale. Imediat după ce a văzut lumina tiparului, romanul a devenit simultan bestseller în Franţa, Germania şi Italia.

Supunere este cel de-al şaselea roman al celebrului Michel Houellebecq, unul dintre cei mai cunoscuţi şi traduşi autori francezi contemporani.

Roman pe care autorul îl include în genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care încă din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq îl analizează cu scalpelul în mână punându-i în faţă mizeria morală si deruta politică. Antieroul lui Houellebecq, François, profesor de literatură la Sorbona, mizantrop care caută cu acelaşi entuziasm pe internet meniuri de catering şi servicii sexuale, asistă abulic la instalarea legitimă la putere a unui guvern musulman moderat. Viaţa lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile.

Sorbona devine universitate musulmană, iar cariera lui François depinde de o convertire, ale cărei avantaje sunt nesperate. Şi de ce nu s-ar supune, când lucrurile promit să se aranjeze atât de bine? La urma urmei, nu este civilizaţia modernă bazată pe dezideratul „căutării fericirii“? Provocator cu program, scriitorul şochează de fiecare dată prin tuşele satirice îndrăzneţe, însă întrebările subiacente aparţin unui moralist care, schiţând portretul unei Europe lipsite de ideal, constată eşecul proiectului iluminist şi întrevede sfârşitul civilizaţiei occidentale seculare.

„Două romane profetice au zguduit secolul XX: 1984 şi Minunata lume nouă. Erau profetice nu în sensul că prevedeau viitorul, care le-a infirmat, ci pentru că enunţau un adevăr despre prezent. Anticipaţiile lui Houellebecq fac parte din aceeaşi familie. Houellebecq are în comun cu Huxley o curiozitate fascinată de fenomenele religioase şi cu Orwell groaza de biciul politicii şi un simţ – pe care puţini i l-au recunoscut – al ceea ce se numeşte common decency. Altfel – iar Dumnezeu ştie cât îi iubesc pe Huxley şi pe Orwell – Houellebecq e mai puternic decât ei”, scrie Emmanuel Carrère, în Le Monde.