Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu omologul său turkmen, Gurbangulî Berdîmuhamedov, aflat într-o vizită oficială de trei zile în România, între 11 şi 13 mai 2011. Această întâlnire la nivel înalt are loc ca răspuns la vizita oficială efectuată de preşedintele României, Traian Băsescu, în Turkmenistan, în iulie 2009.
Potrivit WikiLeaks, în 2008, cu ocazia vizitei oficiale în România a preşedintelui Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov, diplomaţii americani notau, cu surprindere, că presedintele turkmen a promis autorităţilor române că Turkmenistanul va tăia şi alimentarea cu gaz a Rusiei, pentru a asigura furnizarea adecvată proiectului Nabucco. Berdîmuhamedov era insa nemultumit de incetineala cu care avansa proiectul Nabucco.
Joi, cei doi preşedinţi au exprimat sprijinul privind diversificarea surselor de aprovizionare şi rutelor de transport energetic ca precondiţie esenţială pentru asigurarea securităţii energetice la nivel regional şi global şi au convenit să continue dezvoltarea parteneriatului energetic reciproc avantajos. Părţile subliniază importanţa acordată livrărilor de gaze naturale turkmene în direcţia europeană, inclusiv prin proiectele prioritare pentru România, Nabucco şi AGRI, se arata intr-un comunicat al presedintiei.
Turkmenistanul este cel mai mare producător de gaz din Asia Centrală, al doilea din fosta URSS, după Rusia, dar şi deţinătorul celei de-a patra rezerve mondiale de gaz, conform calculelor geologilor sovietici. Din 1991, de la independenţa Turkmenistanului, până anul acesta, Rusia a deţinut cvasimonopolul cumpărării gazului din această ţară. Acum, Turkmenistanul este considerat o potenţială sursă de gaze pentru proiectul Nabucco.
Berdîmuhamedov, a afirmat joi, la Bucureşti, că ţara sa consideră România „o poartă ” către UE. „Noi vedem Romania ca pe un inel de legătură cu UE, ca pe o poartă către UE. Doresc să mulţumesc conducerii României pentru invitaţia de a veni în minunata dumneavoastră ţară şi domnului preşedinte Băsescu pentru contribuţia sa la dezvoltarea acestei relaţii şi atenţiei pe care o acordă relaţiilor dintre Turkmenistan şi România”, a spus Berdîmuhamedov.
Berdîmuhamedov a fost dentistul personal al lui Saparmurat Niazov, supranumit Turkmenbaşi, primul preşedinte al Turkmenistanului independent, un autocrat cunoscut pentru megalomania sa. În acest context, Berdîmuhamedov a devenit ministru al Sănătăţii, iar în 2006, la moartea lui Niazov a fost numit preşedinte de Consiliul Poporului. Liderul Parlamentului, cel care ar fi trebuit să urmeze la preşedinţie conform constituţiei, a fost închis cu o condamnare de cinci ani.
Unele motive pentru care Berdîmuhamedov este considerat un reformator: a permis accesul la Internet, chiar dacă multe site-uri rămân blocate, elevii nu mai trebuie să studieze scrierile lui Turkmenbaşi timp de o oră pe zi, ci doar o oră pe săptămână, iar spitalele din provincie au fost redeschise (după ce Niazov spusese că ţăranii se pot trata în capitală) şi restricţiile de călătorie în interiorul ţării, abolite.
„Turkmenistanul rămâne unul dintre cele mai opresive state din lume”, se arată într-o notă adresată de Human Rights Watch Parlamentului European, în aprilie 2011. Alte studii arată că rezervele de gaze naturale din Turkmenistan ar asigura necesarul energetic al Europei pentru şase decenii.
