Sfântul Andrei, Apostolul cel dintâi chemat, cum i se mai spune, este ocrotitorul României. L-a urmat pe Christos, după ce, iniţial, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Pe Petru, fratele său, l-a atras spre credinţa în Hristos, spunându-i: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos”.
Sfântul l-a însoţit pe Mântuitor pe drumurile Ţării sfinte şi a fost martorul multor minuni săvârşite de Acesta. A fost de faţă la patimile Domnului şi a plâns când a fost răstignit. În ziua Învierii însă, credinţa lui s-a întărit.
Potrivit tradiţiei bisericeşti, acum 2000 de ani, după înălţarea lui Iisus, Apostolii au tras la sorţi, iar Sfântului i-a revenit să vestească Evanghelia şi pe pământul ţării noastre, în Dobrogea şi la Gurile Dunării. A creştinat întâi Ucraina de astăzi şi a înfipt Sfânta Cruce pe locul unde se găseşte Kievul. Au urmat apoi Crimeea, sudul Basarabiei şi gurile Dunării, la Tomis, Constanţa de astăzi, botezând pe mulţi. Sfânta Liturghie o săvârşea într-o peşteră, din sud-vestul Constanţei, în comuna Ion Corvin, şi care astăzi îi poartă numele. O mănăstire cu hramul Sfântul Apostol Andrei a fost ridicată în zilele noastre.
Noi, românii, avem Biserică apostolică
Iată, noi, românii, am primit credinţa creştină direct de la ucenicii lui Hrisos. Noi nu am fost creştinaţi precum popoarele slave, la sfârşitul primului mileniu. Avem, deci, Biserică de origine apostolică, fiind de la început în Carpaţi şi la Gurile Dunării. Sfântul Andrei a săvârşit prima Liturghie pe pământul României şi ne-a eliberat de patimi, apoi ne-a unit cu Hristos prin jertfă. Ne-a învăţat cum să ne mântuim prin rugăciune şi iubire.
A avut nevoie de multă răbdare, căci mulţi i s-au împotrivit. A fost prigonit pentru credinţa sa şi a sfârşit ca mucenic, fiind răstignit, având capul în jos, pe o cruce în formă de X, numită şi cunoscută drept Crucea Sfântului Andrei.
Obiceiuri şi superstiţii
În noapte de 29 spre 30 noiembrie, lumea celor vii se întrepătrunde cu lumea spiritelor, căci ordinea cosmică este răsturnată. Este noaptea strigoilor, iar lupul îşi îndoaie gâtul şi îşi vede coada. Este un timp nefast, căci strigoii ies din cimitire şi pocesc oamenii. Ziua nu-i bine nici de măturat, nici de aruncat gunoiul afară, nimic nu trebuie să împrumuţi ori să dai de pomană. Usturoiul este bun împotriva strigoilor. Acum, spiritele morţilor favorizează divinaţia şi toate actele magice. În această seară se pune grâu la încolţit pentru a şti cum va fi anul care vine, iar fetele îşi află ursitul, la fântână, la poarta casei ori la masa cu usturoi.
La oraş au rămas doar petrecerile
Sfantul Andrei este sărbătorit de peste 600.000 de români. Cele mai multe dintre românce poartă numele de Andreea şi Andra, dar întâlnite sunt şi Andrea, Andreia, Andruţa ori Andruşa. Andrei este cel răspândit nume atunci când vorbim despre sărbătoriţii acestei zile, urmat de Andraş sau Andreas.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.