Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, este ocrotitorul Armatei Române.
Intrat în serviciul militar, ajunge conducător de armată, în garda împăratului, la vârsta de 20 de ani, dovedind calități deosebite.
După anul 303, când împăratul Diocleţian începe prigoana împotriva creştinilor, Sfântul Gheorghe își mărturisește credinţa și este supus mai multor chinuri, însă rămâne nevătămat.
Este condamnat la moarte prin decapitare, în ziua de 23 aprilie 304, iar de atunci aceasta rămâne ziua sa de prăznuire.
Citește și: Sfântul Gheorghe și victoria credinței
Rugăciunea voievodului sfânt al Moldovei scrisă pe steagul său
„O, luptătorule şi biruitorule, mare Gheorghe, în nevoi şi în nenorociri grabnic ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi, bucurie nespusă, primeşte de la noi această rugăminte a smeritului tău rob, a Domnului Io Ştefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul Ţării Moldovei. Păzeşte-l pe el neatins în lumea aceasta şi în cea de apoi, pentru rugăciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca să Te preamărim în veci. Amin. Şi aceasta a făcut-o în anul 7008 (1500), în al 43-lea an al Domniei Sale”.
Târguiala cu Sfântul Gheorghe
Dintr-o relatare care detaliază viețile sfinților aflăm și despre o minune postumă referitoare la o biserică numită Fratrinomul, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, de prin părțile Paflagoniei.
Puțini și săraci, locuitorii acelui ținut nu puteau restaura biserica ajunsă aproape o ruină. Locul devenise aproape pustiu, doar copiii ce se mai jucau pe acolo. Și era și unul mai slăbuț, care devenise motiv de haz pentru ceilalți.
Rămas fără nădejde după ce vede că își luaseră deja obiceiul să râdă mereu de el, copilul se îndreaptă către Sfântul Gheorghe, pe care îl roagă, cu lacrimi în ochi, să îl ajute:
„Sfinte Gheorghe, bunule, ajută-mă să biruiesc și eu măcar o dată, și-ți voi aduce în biserică o bunătate de plăcintă, cum știe mama să facă”.
Recunoscător după ce își va fi dovedit camarazii în jocurile lor, copilul va duce plăcinta în biserică așa cum a promis. Când niște negustori s-a întâmplat să intre să se roage chiar atunci, plăcinta era caldă încă.
Stăruințele copilului nu i-a înduplecat și ignorând folosul Sfântului au mâncat ei plăcinta.
Numai că, vrând să iasă din biserică, nu mai nimereau ușa și dând de zid cu fiecare încercare i-a luat frica.
Au început ei să se roage și chiar să pună bani în altar. Întâi o monedă, apoi încă una și tot așa. Dar numai după ce fiecare a apucat să pună câte o pungă întreagă în altar au nimerit ei ușa.
Minunea s-a răspândit repede…
Cu banii aceia, se spune, a început reînnoirea sfântului locaș, iar drepcredincioșii din ținuturile învecinate au sărit și ei în ajutor.
În acea biserică s-ar fi făcut apoi și alte minuni, întru cinstea Sfântului Gheorghe, reamintind, desigur, de puritatea copilăriei ca temei și cheie pentru împărăția cerurilor.
În timpul împăratului Constantin cel Mare (337), după ce acesta acordă libertate cultului creștin prin Edictul de la Milano (313), în Lida, cetatea unde a crescut Sfântul Gheorghe, a fost construită o biserică închinată Sfântului Mucenic Gheorghe. Acolo au fost depuse moaștele sale.
În sinaxarele Bisericii Ortodoxe, prăznuirea sfințirii acestei biserici și depunerea moaștelor Sf. Gheorghe se face pe 3 noiembrie
Sunt multe biserici cu hramul „Sfântul Gheorghe”, iar moaște ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe se mai găsesc la
- Biserica Sfântul Vasile cel Mare
- Mănăstirea Plumbuita
- Biserica Paraclisului Patriarhiei
- Mănăstirea „Sfinților români”
- Biserica Boteanu / aici se află mir și ceară de la mormântul Sfântului Gheorghe din Lida
De sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române slujesc după un program bine stabilit, care a fost transmis de către eparhii.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, participă la slujba Sfintei Liturghii, care va fi oficiată în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, din Reședința Patriarhală.
„La mulți ani!” tuturor celor care poartă numele Sfântului Gheorghe!




Sf Gheorghe crestinul are radacina in anticul erou Bellerophon,care avea aceiasi ocupatie si il calarea pe Pegasus ,tot cu sulita in mana si Chimera la picioare
Vezi mozaicul Gallo-Roman din Autun, sec2 AD, Musée Rolin
Sf Gheorghe crestinul are radacina in anticul erou Bellerophon,care avea aceiasi ocupatie si il calarea pe Pegasus ,tot cu sulita in mana si Chimera la picioare