Anul 2013 pare să fie unul bun, de reaşezare a sistemului bancar românesc. Băncile mari se mişcă mult mai bine decât în 2012, cu preţul redimensionării aparatului. Astfel, de la începutul anului, numărul de angajaţi din sistemul bancar a coborât sub 60.000, după o scădere de aproape 2.000 înregistrată în prima jumătate a acestui an. 200 de unităţi bancare au fost închise în acelaşi interval. Băncile mai mici au probleme diferite – în principal băncile-mamă din străinătate se concentrează pe salvarea unităţilor mari, nu pe subsidiarele mici din Europa de Est. Cel mai bun exemplu este cel al băncii Millennium, care a decis vânzarea reţelei din România.
Millennium BCP, cea mai mare bancă listată din Portugalia în funcţie de active, a primit anul trecut pentru recapitalizare 3 miliarde de euro sub formă de obligaţiuni convertibile din împrumutul atras de Portugalia de 78 de miliarde euro de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În schimb, BCP s-a angajat să implementeze un program de restructurare care include şi vânzări de active. Millennium a intrat pe piaţa locală abia în toamna lui 2007 şi se afla încă în perioada de dezvoltare – un obiectiv mult întârziat de venirea crizei. Iniţial, portughezii îşi propuseseră să intre pe profit în 2011, dar în fiecare an banca a înregistrat pierderi de zeci de milioane de euro, care au fost acoperite prin injecţii de capital. Subsidiara locală a portughezilor este una dintre băncile mici din piaţă, cu o cotă de sub 1% la active.
Nu acelaşi lucru se întâmplă însă cu băncile mari. Liderul pieţei locale, BCR, a înregistrat în primul semestru al anului în curs un profit de 126,8 milioane euro, faţă de pierderea de circa 120 de milioane euro din aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, activele BCR au scăzut cu 4,9% faţă de cele înregistrate la sfârşitul anului trecut, la 15,63 miliarde euro. Este important de precizat că mărimea unei bănci şi influenţa acesteia într-o piaţă se estimează în funcţie de mărimea activelor.
BRD, al doilea mare jucător de pe piaţa bancară locală, a avut în primul semestru un profit net mic, de puţin peste 16 milioane de euro, dar în creştere cu 58% faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit informaţiilor transmise de BRD către Bursa de Valori Bucureşti, volumul creditelor acordate de bancă s-a diminuat cu un procent. „La nivelul sistemului bancar, prima jumătate a anului 2013 a fost caracterizată printr-o activitate de creditare în pierdere de viteză. În consecinţă, BRD a acţionat într-un mediu economic marcat de o cerere slabă de credite atât din partea persoanelor fizice, cât şi din partea companiilor, care şi-au limitat investiţiile”, se arată într-un comunicat al băncii. În realitate, nici clienţii băncilor nu s-au închesuit la ghişee pentru credite, dar nici băncile nu s-au grăbit să accelereze procesul de creditare. Un fel de timp de aşteptare luat de ambele părţi.
O altă bancă mare, Raiffeisen Bank, a obţinut în primul semestru un profit net de 60 milioane euro, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea activelor a scăzut cu 1% faţă de iunie 2012, la 5,59 miliarde euro. În primele şase luni ale anului trecut, banca a avut un profit de 50 milioane de euro, iar activele însumau 5,64 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie. Rata creditelor neperformante a crescut de la 7,2% la 8%, iar numărul angajaţilor s-a redus, din iunie anul trecut, cu 10%, la 5.116 salariaţi.
Pentru angajatul din bancă, ceea ce a fost mai rău pare să fi trecut. Băncile din România au închis 323 de unităţi în 2012 şi au redus numărul angajaţilor cu puţin peste 4.000. Acesta a fost cel mai mare val de concedieri din sistemul bancar românesc. Motivul? După momentul zero al crizei – falimentul Lehman Brothers din toamna lui 2008 -, băncile au început să reducă numărul angajatilor, pentru a eficientiza operaţiunile, astfel că numărul acestora a scăzut cu 3.720 în 2009. Au urmat doi ani în care reducerea personalului a continuat, dar într-un ritm mult mai puţin alert (în jur de 1.000 de concedieri anuale).
O veste proasă pentru sistemul bancar din România ar putea veni de la Justiţie. BNR a derulat în acest an un studiu, pe baza informaţiilor furnizate de bănci, privind impactul eliminării unor clauze potenţial abuzive din toate contractele care le conţin. Rezultatul se transpune în pierderi de 4,7 miliarde de lei pentru bănci. Dar asta nu este tot. Cele mai mari bănci europene vor trebui să îşi reducă activele cu 661 miliarde de euro şi să genereze capital suplimentar de 47 de miliarde de euro în următorii cinci ani, pentru a respecta noile reglementări menite să reducă riscul unor noi programe de salvare din bani publici.
Estimarea face parte dintr-o analiză efectuată de banca britanică Royal Bank of Scotland, care menţionează Deutsche Bank, Credit Agricole şi Barclays drept băncile cu cel mai mare necesar de capital suplimentar. Analiza scoate în evidenţă faptul că la cinci ani de la criza financiară băncile europene „sunt încă prea mari pentru a intra în faliment”. În total, băncile europene trebuie să îşi reducă activele cu 3.200 miliarde de euro până în 2018, pentru a respecta reglementările Basel III, referitoare la capital şi intermediere, potrivit RBS.
Povara este mai mare în cazul băncilor mai mici, care trebuie să elimine active de 2.600 de miliarde de euro, provocând temeri că finanţarea firmelor mici şi medii va fi redusă drastic. Iar în România sunt prezente bănci mici văzute prin prisma oficialilor de la Bruxelles.
Băncile europene şi-au redus deja activele cu 2.900 de miliarde de euro din mai 2012, prin limitarea înnoirii unor credite, răscumpărarea unor instrumente financiare şi vânzarea unor operaţiuni care nu fac parte din activităţile de bază, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.
Gigantul bancar Deutsche Bank a anunţat recent că intenţionează să îşi reducă activele cu o cincime în următorii doi ani şi jumătate. Deutsche Bank, fost pretendent la privatizarea BCR în 2005, este de câteva luni în căutarea unui sediu de birouri în Bucureşti, pentru deschiderea unui centru de servicii de suport şi procesare pentru diferite subsidiare ale grupului – iar aceasta ar putea fi o măsură de reducere a costurilor operaţionale.
O mişcare complet contra cursului este vizibilă laVolksbank, care investeşte în dezvoltare. Este singura bancă mare prezentă în România care a decis să-şi dezvolte reţeaua – în acest an ar urma să se deschidă nouă unităţi. Extinderea şi renovarea sediilor existente pot duce cu gândul la pregătirea pentru vânzare a reţelei Volksbank România, mai ales că există şi un deadline pentru asta. Astfel, Volksbank trebuie să vândă până cel târziu la sfârşitul anului 2017 subsidiara din România, conform planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, care prevede şi renunţarea la alte active. Banca-mamă urmeaza să se concentreze pe susţinerea băncilor cooperatiste austriece, principalii săi acţionari, şi va renunţa la finanţările corporatiste şi imobiliare, ca şi la subsidiarele care nu fac parte din operaţiunile de bază.
Din aceste motive, în luna octombrie a anului trecut, controlul Volksbank România a fost transferat către vehiculul VBI Beteiligungs, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia.
Volksbank România deţine aici active de circa 4 miliarde euro şi este unitatea de credit cu cel mai mare număr de procese deschise de clienţi – mii de români au acţionat în instanţă Volksbank invocând aplicarea unor comisioane nelegale. Asta şi datorită faptului că aceeaşi bancă a acordat în perioada de boom imobiliar cel mai mare număr de credite în franc elveţian. Volksbank a intrat pe piaţa din România în anul 2000 şi rămâne de văzut cine va prelua reţeaua care în aceste zile se dezvoltă.
Poate cea mai exotică iniţiativă de pe piaţa bancară românească vine de la unul dintre „regii asfaltului“. Omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu a înaintat la BNR actele prin care solicită aprobarea pentru a deveni acţionar majoritar de bancă, intenţionând să folosească licenţa ATE Bank România, conform ZF. Primele evaluări asupra dosarului depus de Umbrărescu sunt pozitive. BNR cercetează în detaliu orice solicitare privind dobândirea calităţii de acţionar majoritar de bancă.
Rămâne de văzut dacă Umbrărescu va trece de toate filtrele de control. Firmele sale Tehnostrade şi Spedition UMB se numără printre principalii câştigători de contracte de drumuri de la CNADNR.
Ideea înfiinţării unei bănci româneşti pe „ruinele“ ATE Bank are deja mai mult de un an şi rămâne de văzut cum va performa o bancă mică, înfiinţată de un antreprenor român, pe o piaţă în care giganţii europeni încă gâfâie din cauza crizei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.