PredictIt.org estimează că Joe Biden va câștiga alegerile prezidențiale din acest an, iar Partidul Democrat va obține majoritatea în Senat și Camera Reprezentanților. PrediciIt este o piață de predicție, un mecanism care funcționează cu predicții ale utilizatorilor (bănci, fonduri de investiții, etc.) pe care le transformă în prognoze ale evenimentelor viitoare.
Probabilitatea ca Joe Biden să câștige alegerile este de 64%. Probabilitatea ca democrații să câștige în patru state cheie, câștigate de Donald Trump la limită în 2016, este următoarea: Florida – 62% ca democrații să câștige președinția, Pennsylvania 71%, Wisconsin 71%, Michigan 76%. Șansele ca democrații să câștige atât președinția, cât și cele doua camere ale Congresului este de 56%.
Cărțile pe care mizează Trump
Pentru Eric Peters, managerul fondului de investiții One River, șansele lui Trump de a câștiga alegerile au scăzut, pentru că economia, cartea pe care pariază președintele, este în scădere, iar numărul infecțiilor cu coronavirus în SUA este în creștere. ”Asta lasă loc pentru două opțiuni dure: un conflict intern și/sau un conflict cu China”, consideră Peters.
Singurul lucru care îi mai unește pe americani la nivel politic în acest moment este ideea că Beijingul este un adversar, arată Peters. Așa se explică și recentele ieșiri ale lui Steve Bannon, fost consilier al lui Donald Trump, care încearcă să demonstreze că acest nou coronaviurus a fost creat într-un laborator din China, de unde apoi s-a extins în întreaga lume, din cauza măsurilor precare de securitate. Iar incidentul a fost mușamalizat de conducerea Chinei. Însă președintele Donald Trump nu acceptă să-și joace campania doar pe cartea Chinei, motiv pentru care mizează și pe războiul cultural din America.
Dacă Trump urmează aceasta cale, apar două întrebări. ”Oare conflictul civil din SUA va ajunge la un nivel care să justifice o intervenție militară în forță care să restabilească ordinea? Acest scenariu îi va permite lui Trump să-și atribuie rolul de apărător al societății civile și să-l portretizeze pe Biden drept susținător al anarhiei?”.
”Senzația mea este că da, însă doar dacă imaginile haosului vor fi suficient de dure pentru a șoca clasa de mijloc din SUA. Dacă nu va fi așa, atunci va rămâne opțiunea rivalității cu China. Se poate ca aceste două cărți să fie jucate împreună”, spune Peters. ”Pe de altă parte îl avem pe Biden care joacă cu prudență, iar teleprompterele îi compensează deficiențele cognitive”, adaugă el.
”Mai există și alte cărți de jucat? Care ar fi ele? Ar fi renunțarea la vicepreședintele Mike Pence, pe care Trump poate să-l acuze pentru gestionarea proastă a crizei pandemiei și să-l înlocuiască cu Nikki Haley”. Haley este fostă guvernatoare a Carolinei de Sud, fost ambasador la ONU și ar fi prima femeie vicepreședinte, iar apoi ar avea șanse credibile la alegerile prezidențiale din 2024.
Pro și contra unui Război Rece SUA-China
Administrația Trump este împinsă către un nou ”război rece” cu China nu numai de opiniile managerilor de fonduri de investiții, ci și de agenții de presă precum Bloomberg. O analiză recentă publicată de Bloomberg susține că ”un nou război rece cu China ar întări democrația americană”, făcând o analogie cu războiul rece dintre SUA si URSS, o perioadă marcată de un progres al drepturilor civile în SUA.
Vocile conservatoare se opun însă unui conflict cu China. ”Efectele corozive ale celor patru decenii de rivalitate SUA-URSS asupra instituțiilor americane și a culturii politice au fost importante și de lungă durată. Unele dintre cele mai urâte aspecte ale Războiului Rece au continuat și în perioada de după: supravegherea statului, sporirea puterilor președintelui, războaie ilegale. Iar în ultimii 20 de ani am aistat la legalizarea torturii, la transformarea războiului preventiv într-o regulă, la detenția pe termen nedefinit, la asasinate. Pe plan intern, am văzut cum crește puterea agențiilor de securitate militarizate și am asistat la militarizarea poliției din punct de vedere al echipamentului și tacticilor. Toate acestea au avut efecte nocive asupra drepturilor și vieților americanilor și au dus la apariția unor interese ce veneau împotriva unei reforme necesare a poliției. Imaginați-vă ce efect ar avea două decenii de război rece cu China asupra sistemului politic și a societății și vă veți da seama de ce un asemenea conflict este indezirabil”, scrie American Conservative.
Amintitul articol publicat de Bloomberg arată că ”Războiul Rece a dus la un sprijin nemaivăzut pe timp de pace acordat universităților americane”. ”După șocanta lansare a Sputnikului, în 1957, guvernul federal a pompat bani în ceea ce acum numim disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), care sunt esențiale în era rachetelor”.
”Nu există niciun motiv pentru a ne aștepta la repetarea acestui episod și într-o confruntare cu China”, vine replica The American Conservative (TAC). ”Majoritatea susținătorilor unei competiții de mare putere cu China vorbesc rareori despre investiția în cercetare și educație. Competiția de mare putere este o justificare pentru continuarea pompării unor sume mari în bugetul militar”, scrie TAC. ”Dacă generația trecută a Americii a făcut ceva cu câteva decenii în urmă, nu înseamnă că SUA pot face aceleași lucruri și acum. A vazut asta la cei care au vrut războiul cu Irakul spunând că știu să gestioneze perioada de după schimbarea regimului în Irak, pentru că «am făcut-o și în Germania, și în Japonia». Neoconservatorii oferă astăzi aceste exemple ale Războiului Rece, însă e foarte puțin probabil ca ele să poată fi repetate astăzi”.
În cele din urmă, argumentul central al analizei Bloomberg care invită la o dispută SUA-China este că ”nu trebuie să lași să se irosească o competiție”, o parafrazare al fostului șef de cabinet al președinetlui Barack Obama, Rahm Emanuel – ”o criză nu trebuie lăsată să se irosească”. ”SUA ar trebui să se folosească de provocarea chineză pentru a reface politica migrației în vederea atragerii mai multor imigranți cu înaltă calificare, pentru a reinvesti în cercetare și în infrastructură, pentru a reconstrui componentele cheie ale infrastructurii industriale și pentru a combate patologiile care generează disfuncțiile politice de acum. Acestea sunt reforme pe care America trebuie să le întreprindă oricum și care sunt cruciale pentru câștigarea unei noi competiții a sistemelor cu China”.
Răspunsul The American Consercative: ”Dacă acestea sunt reforme pe care SUA trebule să le întreprindă oricum, ele nu ar trebui legate de o rivalitate distructivă cu o altă mare putere. În loc să căutăm argumente pentru a începe o confruntare cu China, ar trebui să ne întrebăm căror interse ale SUA ar servi o astfel de confruntare. Din punctul meu de vedere, nu există vreun astfel de interes. Bloomberg scrie că trebuie câștigată ”o întrecere a sistemelor”, însă ar fi mult mai inteligent să ne îmbunătățim sistemul fără a consuma resursele într-o competiție inutilă care pare doar să garanteze distragerea atenției de la munca pe care trebuie să o depunem în SUA și să submineze această muncă”.
Orice conflict cu China ar dezavantaja corporatiile, care si-au transferat productia si – de multe ori – cercetarea in aceasta tara. Un razboi comercial cu partenerul de afaceri chinez ar avea efecte dezastruoase pentru cifra de afaceri si profitul celor mai multi dintre miliardarii care conduc America si contribuie masiv la campaniile politicienilor. Aceasta pare a fi adevarata miza a efortului conjugat de blocare a unui nou mandat pentru Trump.