Pana de curent de amploare care a afectat recent Spania și Portugalia ridică semne de întrebare serioase cu privire la reziliența sistemelor energetice europene. În timp ce autoritățile au reușit să restabilească alimentarea cu electricitate în mai puțin de 24 de ore, amploarea și efectele întreruperii sugerează nevoia unei regândiri strategice a infrastructurii și a mixului energetic, avertizează Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
O criză fără precedent în ultimele decenii
Orașe importante precum Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla și Lisabona au fost parțial paralizate pentru câteva ore, ceea ce a afectat transportul, comerțul, serviciile financiare și lanțurile de aprovizionare. Unele magazine au rămas fără produse de bază, sistemele de plată au funcționat doar cu numerar, iar zborurile și trenurile au fost perturbate. Deși generatoarele de urgență din spitale și centrale nucleare au funcționat eficient, pericolul unui colaps sistemic a fost real.
Spania a decretat stare de urgență în unele regiuni, iar Portugalia s-a confruntat cu dificultăți suplimentare, neavând opțiuni de reconectare la sisteme alternative, precum cele disponibile Spaniei prin Franța sau Maroc.
Un avertisment pentru viitorul energetic
Evenimentul, descris drept cea mai gravă criză de acest tip din ultimele decenii, scoate la lumină riscurile tranziției energetice accelerate, în special atunci când noile surse regenerabile nu sunt însoțite de măsuri tehnice de stabilizare a rețelei. “Oscilațiile de temperatură sau defecțiuni de infrastructură pot genera pierderi masive de capacitate în doar câteva secunde”, atrage atenția Cazacu, adăugând că în cazul recent s-au pierdut până la 15 GW, echivalentul a 60% din consumul înregistrat.
Deși ipoteza unui atac cibernetic a fost exclusă oficial, ea rămâne în discuție în rândul analiștilor ca scenariu de luat în calcul pentru viitor.
Pierderi economice și lecții strategice
O primă estimare provizorie a unei organizații din industria cărnii din Spania indică pierderi de peste 190 de milioane de euro, la care se adaugă daunele suferite de sectorul ospitalității. Valoarea totală a impactului rămâne însă greu de cuantificat.
Claudiu Cazacu susține că lecțiile sunt mai importante decât cifrele: întărirea infrastructurii de transport și distribuție a energiei, dezvoltarea capacităților de stocare și creșterea diversității surselor de producție sunt măsuri necesare. Experții propun și o protecție mai bună în fața fluctuațiilor de temperatură și cerere, în condițiile în care infrastructura actuală nu mai face față noii realități energetice.
Reacții din piața bursieră
Pe piețele financiare, impactul a fost mixt. Iberdrola, cel mai mare grup energetic din Spania, a înregistrat o creștere de peste 15% de la începutul anului, beneficiind de statutul de sector defensiv într-un context volatil. În schimb, Schneider Electric a scăzut cu peste 6% într-o singură zi, acumulând o corecție de aproape 16% de la începutul anului, pe fondul scăderii vânzărilor și al incertitudinilor privind piața AI și comerțul internațional.
Pe de altă parte, Siemens Energy a crescut cu peste 37% în 2025, beneficiind de cererea ridicată pentru turbine și echipamente de infrastructură, în timp ce ABB se confruntă cu dificultăți din cauza tarifelor vamale pentru exporturile către SUA.
O reconfigurare inevitabilă
Evenimentele recente indică faptul că infrastructura energetică trebuie regândită ca pilon esențial pentru stabilitatea economică. Într-o perioadă marcată de digitalizare accelerată, interdependență și cerere crescută de energie (inclusiv pentru sistemele de inteligență artificială), investițiile în infrastructură nu mai sunt opționale.
„Evitarea unor întreruperi similare în viitor nu va veni fără costuri, dar acestea sunt mici în comparație cu pierderile potențiale în cazul unei crize majore”, concluzionează Claudiu Cazacu.
Ce nu-ți place, bre Cosmine? Că am dat cauzele defecțiunii cu trei zile înainte s-o afli de la alții? De asta mă cenzurezi?
Danemarca, ce are multe moriști, se bizue pe Suedia și Norvegia, cu multe hidrocentrale, pt stabilitatea sistemului lor. Dar deja se îngrijorează, Suedia-și strică brajele.
Am frunzărit un raport german despre stabilitatea sistemelor energetice. Stabilitatea frecvenței, 50 Hz în Europa, ce-i dată de puterea activă din sistem (adică se consumă mai multă în sistem decît se consumă, cește frecvența, sau mai puțină, scade), este mai mare cu cît sînt mai multe generatoare cu inerție mare, adică turbine pe bază de abur sau apă.
Oglinzile și moriștile n-au deloc această inerție, frecvența este reglată electronic și digital. Acestea oricînd o pot lua razna.
În Spania și Portugalia, dacă să-i credem, peste 60 era solar cînd li s-a stricat smart grid-ul. Legătura cu Franța, ce-ar fi putut stabiliza rețeaua, este de 1% din consumul Spaniei. Posibil partea franceză nu vrea mai multe legături electrice cu Spania tocmai din această pricină.
Intrebati o pe tante ursula. Ea stie tot. Riarm farst.
Iar vor scumpi curentul. Cam asta e tălmăcirea.