Controversatul miliardar american Wilbur L. Ross Jr. a făcut mai multe pariuri în privinţa sistemului bancar irlandez, atunci când acesta a fost la pământ, a făcut un pariu şi pe Cipru, pariu care acum arată promiţător. Dar Grecia se dovedeşte a fi cel mai greu test al talentului său de a face încasări pe fondul crizei din zona euro. Ross, care şi-a construit cariera pariind pe active cu probleme, este conducătorul unui grup de investitori care a pompat anul trecut 1,3 miliarde de euro în Eurobank Ergasias, a treia mare bancă din Grecia. În săptămânile următoare, soarta banilor lui Ross – împreună cu întregul sistem financiar elen – poate depinde de faptul că guvernul de stânga al ţării poate evita haosul care ar însoţi o ieşire a Atenei din zona euro, scrie The New York Times.
În acest timp, situaţia băncilor greceşti este periculoasă. Incertitudinea cu privire la viitorul ţării blochează accesul băncilor la pieţele monetare internaţionale. Fără numerar, băncile nu se pot împrumuta. Se intră astfel într-un cerc vicios, în care întreprinderile nu pot obţine credit, locurile de muncă sunt în pericol iar profiturile sunt ameninţate. Atena are mare nevoie de bani. Nu e de mirare astfel că Ross joacă periculos, aşa cum a făcut-o de fiecare dată. El mizează pe faptul că Guvernul Tsipras va ajunge la o înţelegere cu creditorii săi, FMI, Banca Centrală Europeană, dar şi cu alte state din zona euro pentru deblocarea ajutorului de 7,2 miliarde de euro.
Deocamdată, Bruxelles-ul a reacţionat cu răceală la propunerile revizuite ale grecilor menite pentru a scoate Atena din impas. Premierul Tsipras le-a trimis creditorilor noi propuneri pentru încheierea acordului, dar acestea se referă doar la ţintele fiscale, ceea ce nu este pe placul creditorilor. Autorităţile elene le-au dat creditorilor şi o notă separată, care se referă la acoperirea necesarului de finanţare, Guvernul solicitând folosirea de fonduri din Mecanismul European de Stabilitate pentru răscumpărarea de la Banca Centrală Europeană (BCE) a unor obligaţiuni în valoare de circa 6,7 miliarde de euro, care ajung la scadenţă în iulie şi august.
Ross este însă încrezător. „Un default şi scoaterea Greciei din zona euro ar provoca o austeritate chiar mai gravă decât orice propunere făcută de către instituţii”, a spus acesta într-un interviu. Până acum, Ross şi ceilalţi investitori au pierdut câteva sute de milioane de euro în Grecia. Acţiunile Eurobank au scăzut cu mai mult de jumătate din luna aprilie 2014 de când Ross şi un grup pe care-l conduce au cumpărat o participaţie de ceva mai mult de 20%. El şi partenerii săi au început să pompeze bani în Grecia într-un moment în care ţara a început să dea semne că va reveni pe creştere, după o criză profundă şi după două planuri de salvare internaţională. Dar în ianuarie, când Syriza a ajuns la putere pe baza unor promisiuni populiste, economia Greciei a luat-o din nou la vale.
Ross are în spate câteva isprăvi. În 2011, investitorii conduşi de Ross & Company au investit 1,1 miliarde de euro în Bank of Ireland, o bancă comercială din Irlanda, o ţară care trecea printr-o criză puternică cauzată de o bulă imobiliară. Irlanda şi banca şi-au revenit iar Ross şi partenerii săi au câştigat de trei ori cât au investit, la vânzarea acţiunilor. El s-a aventurat şi în Cipru, unde a cumpărat 18% din Bank of Cyprus. Deocamdată, e greu de spus dacă va ieşi pe plus pentru că economia Ciprului încă recuperează după colapsul care a distrus sistemul bancar în 2013.
Grecia este, fără îndoială, cel mai dur caz. Pe hârtie, cele patru mari bănci comerciale din ţară, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank şi Alpha Bank, sunt solvabile. Acestea au trecut testele de stres financiar efectuate la finele anului trecut de către Banca Centrală Europeană. Numai că au trecut în parte, prin utilizarea unei metode legale, dar dubioase de contabilitate, în care au consemnat facilităţile fiscale anticipate drept capital. Această practică, permisă în alte câteva ţări din zona euro, este considerată riscantă în Grecia, pentru că un guvern aflat în stare de faliment nu ar fi, probabil, în măsură să restituie banii contribuabililor. Problemele băncilor greceşti au început din ianuarie, când la putere a ajuns partidul de stânga Syriza. Înfricoşaţi, deponenţii au început să scoată bani din bănci, ajungându-se în prezent la o retragere totală de 30 de miliarde de euro. Dacă nu va exista o înţelegere între Atena şi creditori, consecinţele ar fi cumplite şi imprevizibile. În cel mai rău caz, Grecia ar ieşi din zona euro, creditele restante şi depozitele vor fi convertite forţat în drahme noi tipărite, dar la jumătate din valoarea lor în euro, conform unor estimări. Ross pariază însă pe revenire. El susţine că Atena şi creditorii vor bate palma iar în scurt timp băncile greceşti vor recâştiga accesul la pieţele monetare internaţionale.
Premierul elen Alexis Tsipras atrage însă atenţia că absenţa unei înţelegeri în negocieri ar însemna „începutul sfârşitului” pentru zona euro. Continuând atitudinea mai conciliantă adoptată de Atena în ultimele zile, Tsipras a spus că cele două părţi ar putea găsi un compromis asupra elementelor-cheie în orice acord, inclusiv în ceea ce priveşte excedentul bugetar primar. Dar nu a dat semnale că ar accepta solicitările creditorilor de reducere a pensiilor sau a altor cheltuieli sociale, reiterând comentariile făcute în ultimele zile. „Cred că suntem foarte aproape de un acord asupra excedentului primar pentru următorii ani”, a declarat Tsipras. „Trebuie doar să existe o atitudine pozitivă privind propunerile alternative la reducerea pensiilor sau la impunerea măsurilor de austeritate”, a adăugat el. Comentariile sale survin în contextul în care partenerii internaţionali ai Greciei, printre care cancelarul german Angela Merkel şi oficiali ai Băncii Centrale Europene, au atras atenţia că timpul pentru obţinerea unui acord se scurge repede.
Statul elen are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro prin programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se finalizează în luna iunie.
