Am vizitat expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României de oarece vreme și am tot amînat să scriu. Mărturisesc că o anume teamă m-a ținut în loc. Față de Nicolae Iorga nu te poți simți decît mic și neînsemnat. Orice încercare de a spune ceva despre el te împinge în umilință.
Nicolae Iorga este un munte cultural al României, ”un purtător de cuvînt al culturii române”. Pe măsură ce te apropii de el, te faci mai mic și mai neînsemnat.
O istorioară personală ar putea să mă ajute să spun ceva despre el. Păstrez cu sfințenie o carte a lui Nicolae Iorga, semnată ”N Iorga” și intitulată ”O viață de om. Așa cum a fost”, apărută în anii comunismului la Editura Minerva în anul 1972, ediție îngrijită de Valeriu și Sanda Râpeanu. Ea mi-a fost dăruită de ilustrul folclorist Ovidiu Bârlea. O cumpărase din librărie să o recitească. Ovidiu Bârlea avea și el o memorie elefantină. În ciuda faptului că o recitea la o mare distanță în timp, Ovidiu Bârlea și-a dat seama că ediția de la Editura Minerva are niște lipsuri. S-a dus la Biblioteca Academiei Române și a comparat, filă cu filă, ediția din 1972 cu paginile volumelor din prima ediție tipărită în timpul vieții savantului. A descoperit o sumedenie de pasaje lipsă, mai toate privitoare la România Mare, la Uniunea Sovietică și la ruși. Le-a copiat cu grijă pe bucăți de hîrtie și le-a așezat la locul lipsă din respectiva ediție, cea care în 1972 avea 852 de pagini. Respectul pentru Nicolae Iorga și dorința de adevăr precum și respectul față de opera acestuia l-au împins la un asemenea supliciu. Mai tîrziu, peste ani, Ovidiu Bârlea a avut ocazia să cumpere dintr-un anticariat prima ediție a cărții lui Nicolae Iorga și mi-a făcut mie cadou cartea ciumpăvită de cenzură.
-Te rog să o păstrezi pentru că ea spune ceva despre cum merg lucrurile în cultura noastră!
Expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României este, din cîte știu, cea mai cuprinzătoare expoziție dedicată marelui istoric organizată vreodată și cea mai importantă de după moartea sa din 1940. Ea a fost organizată de MNIR și de profesorul universitar Andrei Pippidi, descendent al marelui istoric. Andrei Pippidi împreună cu Ernest Oberlander-Târnoveanu au fost și editorii catalogului expoziției, un document în sine extrem de prețios.
Ce poate spune o expoziție despre un savant care a scris o bibliotecă? Este pentru prima dată cînd avem parte de o prezentare substanțială a colecției de familie Iorga-Pippidi cu unele piese total necunoscute pînă de curînd. La Muzeul Național de Istorie a României, cu îngrijirea acad. Andrei Pippidi, sunt expuse obiecte personale și piese extrem de importante. De la ”buletinul de nascere” a lui Nicu Iorga eliberat la Botoșani, la adeverința ”scolarului” Iorga Niculai, eliberată de ”direcțiunea Liceului Laurian” din Botoșani împreună cu foaia matricolă, precum și ”Diploma de licențiat în Științele istorico-literare” de la Universitatea din Iași.
Expoziția ”Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere” merită văzută pentru că reunește întîia dată documente de mare însemnătate pentru viața și opera marelui istoric. Familia Iorga-Pippidi a pus la dispoziție printr-o donație importantă o sumă de documente personale și de piese aparținînd lui Nicolae Iorga. Familia Iorga-Pippidi a și donat MNIR un număr important de documente și obiecte personale, aflate pentru prima oară la dispoziția publicului. Pot fi văzute pașapoartele diplomatice, geanta, stilouri, corespondență și scrisori de la Regele Carol al II-lea și de la Regina Maria, de la Elena Văcărescu și Nicolae Titulescu, de la Octavian Goga și Nicolae Tonitza, corespondența diplomatică, invitații și afișe, inclusiv lupa și ochelarii savantului. Dar cele mai spectaculoase piese din expoziția dedicată lui Nicolae Iorga sunt diplomele, ordinele și medaliile obținute de-a lungul vieții de la Regii României, de la state, guverne, academii și universități. Unele au fost necunoscute, iar altele, restaurate cu mare artă. Expoziția mai prezintă și o piesă unică pentru cultura română. Cine poate ști cîte decenii vor trece pînă cînd am putea expune o a doua asemenea piesă. Este vorba de roba de doctor Honoris Causa a universității din Oxford, îmbrăcată de Nicolae Iorga.
Aș îndrăzni să spun că nici o personalitate din România n-a fost onorată cu atîtea ordine și medalii. Mă tem că nici instituții românești, inclusiv Academia Română, nu pot așeza la un loc atîtea distincții strălucite cîte au onorat personalitatea lui Nicolae Iorga și pe care familia le-a păstrat cu sfințenie și le-a expus la această expoziție aniversară.
De ce n-a făcut ”valuri” această expoziție monumentală? Răspunsul la această întrebare este legat de starea culturii și de statutul cărții și al cercetării istorice. Se editează puțin, se citește și mai puțin, iar cărțile importante nu mai ajung nici în bibliotecile publice și nici în cele ale universităților.
Cărțile lui Nicolae Iorga în plină libertate culturală sunt tipărite și difuzate în mai puține exemplare decît în anii comunismului. Asta spune ceva!
Pentru dreaptă judecată asupra acestui eveniment, trebuie să mai adaug numele coordonatorilor principali ai expoziției: dr Cristina Păiușan-Nuică și dr. Cornel Constantin Ilie, comisarii expoziției.
PS. VEZI ca „rene” nu este neaos romanesc !
PROBABIL, aceasta DOVEDESTE apartenent TA la plutonul de troli infiltrat pe forum, PLUTON de STRAINESTI, APATRIZI si ANTIROMANI ! (Sic!)
CAND am defăimat elitele românești ???
Când am defaimat poporul, neamul si spiritualitatea cea româneasca (ca istorie, limba, cultura, religie) ???
EXPLICA aceasta „fraza” !!!
si despre asasinat, nimic. macar un tub de cartus. azi, o sleata de plagiatoiri, dupa decenii de batjocura universitara…pacat ca iorga, a trait si a generat atata cukltura, ca niste descreerati si un rege ticalos sa genereze un atare asasinat…o pata de sange care este inchegat pe obrazul luptei politice interbelice. cand va urma o piesa aidoma celei din padure cata vreme impostura universitara si batjocura personalitatilor continua…
Charlie, ești analfabet funcțional, cum a? Cum adică, cei cu nume multiple se ataca pe sine? Asa e că nu gândești în limba română și ai niște foi de pe care „sustragi” anumite nume, idei, expresii, ca orice tonomat, u de bagi banul și apeși un buton?
Nu, Charlie, nu ești singur, ești împreună cu Tică, nas de cununie, Doru Popescu și alți câțiva, care va prețuiți nu datorita valorii comentariilor, ci apartenenteia același pluton de troli infiltrat pe forum pentru a diseminat ură și a defăima elitele românești.
Ar fi o explicație pentru care ești singur:ești unul și același cu Tică, nas de cununie…
Dlui C. Nistorescu de la rene,
Nu trece zi fără să calc
pe nervi pe cineva…
în felul meu,
sunt o Republică cu Imn şi Stemă
şi am Oștire de Idei
ce-mi pleacă zilnic la manevră!
am un Drapel imaculat
şi sunt Armata de Elită
a propriului meu Stat!
nu cer nimic, dacă întâi n-am dat!
nu am vândut, nu am trădat!
pe nimeni, sigur n-am ucis,
iar să urăsc cu-adevărat,
sunt indecis!
nu trece zi fără să calc
pe nervi un Mare Şef,
ori ditai Şefuleţul,
care se-ntreabă
în creierul cât nuca,
de ştie careva
care mi-e preţul
Ameninţat de Cei Ce Din Greşeală ,
s-au cățărat
pe cai de lemn călare,
zadarnic spun,
că nu sunt de vânzare…
„Istoria adevarata nu este scrisa in carti moderne” …
ISTORIA cea ADEVARATA este SCRISA in DOCUMENTELE acelor EPOCI, in DATELE cele ARHEOLOGICE si GENETICE, cele de tip STIINTIFICE.
De aceea, ISTORIA este o STIINTA !!! STIINTA ce ne VORBESTE (in mod UNIC) despre TRECUTUL speciei UMANE !!!!
UNUL, personal, se simte cumplit de SINGUR … deoarece NERESPECTAND si URAND (visceral) SPIRITUALITATEA cea ROMANEASCA … este REPUDIAT (netolerat) de catre ROMANI, POPORUL cu SPIRITUALITATE Romaneasca (redescoperita de catre Iorga si Eminescu) !!!
UNUL … ramanand doar un ATEU (in raport cu religia ROMANEASCA), APATRID (repudiat de catre ROMANI), STRAINESC si ANTIROMAN (ca spiritualitate a sa proprie ?) !!!
Despre numele de Nicolae …
Nicolae provine din numele Νικόλαος Nikolaos, format din cuvintele victorie nike şi oameni / popor laos, în acest fel semnificaţia acestuia fiind învingătorul poporului / oamenilor sau poporul învingător / oamenii învingători. În mitologia grecească, Nike a fost zeiţa înaripată a victoriei. În plus, termenul laos din greacă are la origine rădăcina las, însemnând piatră ori rocă. (Sic !)
Acest nume a devenit popular în lumea creştină graţie Sfântului Nicolae, episcop în Myra din Lycia, un personaj aparte în tradiţia romanescă, unul identificat cu Moş Crăciun în tradiţiile occidentale. În Grecia, acest prenume este adesea întâlnit în zonele maritime, ca urmare a faptului că Sfântului Nicolae este acolo, în mod tradiţional, ocrotitorul marinarilor şi pescarilor.
ASADAR, NUMELE de Nicolae, VENIT pe filiera greacă a zeitei Nike, SEMIFICA: VICTORIA POPORULUI, IZBANDA NEAMULUI. (Sic !)
Acest nume ne arată că nu trebuie să fim egoişti, să ne interesese doar binele şi izbânda noastră sau a celor apropiaţi nouă, ci trebuie să dorim şi să contribuim, după puterile noastre, la bunăstarea tuturor oamenilor, dăruind înainte de toate, un zâmbet, o vorbă bună, un sfat. Atunci când un creştin dă dovadă de înţelegere, de milă şi dragoste, nu doar el are de câştigat înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, ci noi toţi avem de câştigat, fiindcă ce ne putem dori mai mult în jurul nostru decât oameni buni şi sinceri, prieteni devotaţi şi uniţi.
DEH. CAT de STUPIZI pot fi UNII prin „NON-afirmatiile lor”!!!