Un Torino Film Festival sub semnul politicii

Între 23 noiembrie şi 1 decembrie, se va desfăşura cea de a 36-a ediţie, o călătorie în lumea cinema-ului, de 360 de grade, la Torino Film Festival cu: Nanni Moretti, care va transporta spectatorii în Chile, cu pelicula ştiinţifico-fantastică High Life, cu Robert Pattinson şi Juliette Binoche călători în spaţiu, în regia lui Claire Denis, la filmul horror Mandy, cu Nicolas Cage şi la prima operă a lui Valerio Mastandrea, Ride.

Sunt anunţate 133 de lungmetraje, 34 de avanpremiere mondiale, 23 internaţionale, 59 italiene. Pentru a stabili programul, au fost vizionate 4.000 de titluri. 

Ceremonia de deschidere, proiecţia filmului The Front Runner care îi urmează şi ceremonia de închidere sunt rezervate invitaţilor.  Proiecţiile vor avea loc la Multisala Cinema Massimo şi Multisala Reposi. Proiecţiile de la Cinema Classico sunt destinate presei.

De la Gary Hart la Salvador Allende, Festivalul Filmului de la Torino este pus sub semnul politicului.

Doi preşedinţi la deschiderea şi închiderea manifestării. Gary Hart în Front Runner de Jason Reitman, filmul de deschidere, şi  Salvador Allende film documentar de Nanno Moretti, care închide festivalul.

Ediţia din acest an este dedicată Ritei  Hayworth, cu ocazia centenarului naşterii sale, în 17 octombrie 1918, dar nu în rolul femeii fatale, ci al unei tinere solare, în veşmânt îndrăzneţ, care se lansează în paşi de dans, imagine luată din  Non sei mai stata così bella din 1942.

Director invitat este regizorul Pupi Avati, împărţit între cele două pasiuni ale sale, muzica şi cinema-ul, care propune nelipsitele sale „Unforgettables”.

Marele Premiu Torino merge de această dată către un outsider, Jean Pierre Léaud, autorul magistralei producţii 400 de lovituri, un alter ego al lui François Truffaut, dar şi interpretul Regelui Soare din La mort de Louis XIV.

Mari reveniri ale unor pelicule restaurate. Cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Violenţei asupra Femeilor, va fi propusă copia restaurată de Archivio Nazionale Cinema d’Impresa, Museo nazionale del Cinema şi Centro Sperimentale di Cinematografia, a filmului Processo a Caterina Ross, semnat de Gabriella Rosaleva în 1982.

În timpul festivalului este prevăzută şi o zi dedicată lui Ermanno Olmi, şi operelor sale, de la scurtmetrajele industriale ale anilor 1950 la ironia lucidă din Il Denaro

The Front Runner, de Jason Reitman cu Hugh Jackman şi Vera Farmiga, filmul care deschide festivalul, a fost caracterizat de directoarea Emanuela Martini drept “un clasic solid al filonului de gen americano-democratic”.

Pelicula povesteşte retragerea din cursa electorală pentru preşedinţia Statelor Unite, în 1988, a lui Gary Hart,  candidatul democrat, care ar fi putut învinge, dar care a fost scos din joc din cauza unei relaţii extraconjugale cu un model.

Santiago, Italia, noul film al lui Nanno Moretti, deosebit de aşteptat, este un documentar despre ceea ce s-a întâmplat în Chile când a fost răsturnat Allende şi a ajuns la putere junta militară a lui Pinochet. Ambasadele străine mai ales cea ittaliană, i-au primit pe opozanţii care fugeau de persecuţiile regimului. “Filmul este construit cu materiale de repertoriu, cu interviuri ale celor implicaţi sau ale unor persoane apropiate care au văzut toate acele lucruri”.

Dintre numele de pe afiş să-i amintim pe Keira Knightley şi Nicolas Cage

Keira Knightley intrepretează rolul lui Collette din filmul omonim, regizat de Wash Westmoreland. O istorie a emancipării uneia dintre figurile cele mai revoluţionare ale anilor 1900, în reconstruirea fidelă a sfruntatei Belle Époque. Alături de ea, Dominic West şi Fiona Shaw.

Can you ever forgive me?, realizat de  Marielle Heller este o comedie vioaie, inspirată în memoriile lui Lee Israel, o scriitoare care, rămânând fără slujbă, începe să falsifice scrisori ale unor celebrităţi disparute. Cu Melissa McCarthy şi Richard E. Grant.

Nicolas Cage este protagonistul horror-ului acid Mandy, de Panos Cosmatos, în care seninătatea unei perechi isolate în pădure este tulburată de o sectă ocultă. Cu  Andrea Riseboroughe şi Linus Roache.

11° TorinoFilmLab Meeting Event

În 23 şi 24 noiembrie, se desfăşoară TorinoFilmLab Meeting Event, întâlnire tradiţională care implică peste 300 de profesionişti ai cinema-ului, care sunt în căutarea “filmului viitorului”.

TorinoFilmLab, iniţiativa Muzeului Naţional al Cinema-ului, care susţine regizorii pe cale de afirmare, prezintă în acest an 5 pelicule, în secţiunea Festa Mobile a celei de a 36-a ediţii a Festivalului de Film de la Torino: His Master’s Voice de György Pálfi, Land de Babak Jalali, La Nuit a Dévoré le Monde de Dominique Rocher, L’Ospite de Duccio Chiarini şi History of Love de Sonja Prosenc.

Vor fi prezenţi la Torino reprezentanţi ai unor importante case de producţie, cum ar fi Haut et Court, Fandango, Pandora Film, Tempesta e Vivo Film, distribuitori come BAC Films, Le Pacte, Memento, Playtime, Teodora Film, Wild Bunch, rerpezentanţi ai festivalurilor de la Cannes, Venezia, Toronto, Locarno şi ai unor televiziuni de calibru, ca CNC sau Eurimages.

Este un forum de respiraţie internaţională, în care vor fi prezentate proiecte dezvoltate în interiorul laboratorului în timpul anului. Nu vor lipsi premierile celor mai bune creaţii cu finanţări pentru producţie şi distribuţie, dar şi premii colaterale.

Anticipând programul Întâlniri al Festivalului de la Torino, worshop-ul Extended – Creative Production, dedicat dezvoltării proiectelor unor regizori şi producători locali şi internaţionali, a fost programat în 19 noiembrie.

Parte a sistemului de cinema piemontez, TorinoFilmLab, împreună cu TorinoShortFilmMarket şi Production Days, contribuie la programul celor 8 zile de evenimente şi mastercasses ale Torino Film Industry (22-27 novembre), o iniţiativă promovată de Film Commission Torino Piemonte şi Museo Nazionale del Cinema cu susţinerea Companiei San Paolo.

În plus, un producător piemontez, selecţionat în colaborare cu FCTP, va beneficia de un stagiu de formare şi networking a programului pentru talentele în curs de afirmare în producţia din întreaga lume, TFL Up & Coming.

Momentul-cheie al Întâlnirilor TFL vor fi zilele de 23 şi 24 noiembrie, cu două dimineţi dedicate proiectelor TorinoFilmLab, două după-amieze rezervate întâlnirilor individuale între participanţi şi porfesioniştii interesaţi să discute posibile colaborări şi o seară de prezentare a filmelor work-in-progress.

La Întâlnirile TFL vor fi prezentate 30 de proiecte de lungmetraje şi 10 filme în postproducţie:

20 de proiecte ale programului ScriptLab – dintre care 10 regizate de femei, şi 15 debutanţi – provenite din 19 ţări dintre care 8 extraeuropene (Argentina, Australia, Brazilia, Filipine, Japonia, Indonesia, Senegal, USA) vor concura pentru CNC Award, penru noul Hamilton Behind The Camera Award – Talent for the Future şi pentru Digital Production Challenge II Award.

10 proiecte ale programului FeatureLab – creaţii de debut sau a doua operă, dintre care 60% regizate şi 70% produse de femei – provin din Chile, China, Finlanda, Grecia, Indonezia, Italia, Liban, Serbia, Singapore, Spania.

10 filme susţinute de TFL pentru dezvoltare sau producţie, aflate în faze de completare, prezentate în avanpremieră exclusiv agenţilor de vânzări, distribuitorilor şi directorilor de festivaluri.

Vor fi acordate TFL Production e Co-Production Award, de către un juriu internaţional format din  Cameron Bailey (Canada), Director artistic al Toronto International Film Festival, Teresa Cavina (Italia), programatoare şi expert în coproducţii, Babak Jalali (Iran/Marea Britanie), scenarist, regizor şi producător Alumnus al TorinoFilmLab, Ankica Jurić Tilić (Croazia), producătoare, Paolo Moretti (Franţa), Delegatul General al Quinzaine des Réalisateurs de la Cannes.

Noul premiu Hamilton Behind The Camera Award – Talent for the Future va răsplăti scenariul unui film din programul ScriptLab.

Va fi acordat un premiu în bani, în valoare de 5.000 de euro, pentru a susţine dezvoltarea scenariului şi un ceas dedicat cinema-ului. Hamilton se laudă cu o lungă tradiţie în lumea cinematografică şi noua colaborare cu TorinoFilmLab accentuează interesul pe care l-a avut întotdeauna pentru protagoniştii care lucrează direct în realizarea unui film şi, mai ales, acest premiu subliniază importanţa formării şi susţinerii noilor generaţii de cineaşti.

Ceremonia de premiere va avea loc la Scuola Holden, în 24 noiembrie, la ora 19.30.

Revine în Festival “Noaptea Horror”, dedicată anul acesta în întregime Maniacilor

Începând cu miezul nopţii de sâmbătă 24 noiembrie, publicul este aşteptat la cinematograful Massimo pentru o noapte de spaimă, cu pelicule terifiante:

În Incident in a ghostland de Pascal Laugier (Franţa/Canada), o femeie şi cele două fiice ale ei iau în posesie casa veche a unei mătuşi. În aceeaşi noapte sunt asaltate de doi maniaci. După 16 ani, Beth se întoarce în acea casă. Volane şi dantele îmbracă păpuşi vii şi din porţelan: aici se pot juca, se pot dezbrăca şi dezmembra, în timp ce în casă se deschid uşi comunicante. Autorul Martirilor nu se sfieşte să construiască un horror morbid care îl omagiază pe H. P. Lovercraft.

Peeping Tom de Michael Powell (L’occhio che uccide, Marea Britanie, 1960) este o operă blestemată care aproape a năruit cariera lui Powell: un tânăr operator, între două reprize, îşi filmează pelicula despre fascinaţia privirii şi a morţii. Operă seminală, un cântec angoasant despre obsesia de a privi şi de a relua, devine imediat un film cult în Franţa şi apoi în întrega lume. Carl Bohem este protagonistul tăcut şi neliniştitor, Moira Shearer este apariţia care dansează la infinit dansul morţii, Powell îl întruchipează pe tatăl-om de ştiinţă.

În Piercing de Nicolas Pesce (USA, 2018), un tată de familie face check-in într-un hotel şi cheamă o prostituată. Dar intenţiile lui nu sunt chiar cele scontate. Semnat de regizorul peliculei The Eyes of My Mother, filmul este inspirat de un roman de Riû Murakami, un joc crud sado-masochist, în care rolul victimei şi călăului se inversează de mai multe ori, fără o soluţie de continuitate, temperat de o ironie bizară şi imprevizibilă. În distribuţie: Christopher Abbott (Tyrel) şi Mia Wasikowska (Solo gli amanti sopravvivono).

Secţiunea Apocalipsse este dedicată marilor evenimente catastrofale, reale sau simbolice, care intenţionează să răspundă, prin imagini şi cuvinte, unei lumi încremenite în aşteptarea celor mai rele scenarii: lumi distopice postatomice, mutaţii climaterice, reflecţii despre globalizare, colonialism şi capitalism.

În program figurează 11 titluri, cu 4 producţii franţuzeşti: 4 Bâtiments, face à la mer şi Machine To Machine, ambele regizate de Philippe Rouy, Vive la baleine în regia lui Chris Marker şi Mario Ruspoli, şi Ombres Aquatiques de Philippe Cote. Celelalte pelicule sosesc din Italia, Germania, Marea Britanie, Liban, Lituania, Mexic şi Statele Unite.

Printre ele, o avanpremieră mondială: Life = Cinematic Imperfections, a regizorului sirian de origine armeană Avo Kaprealian, care compune un montaj de imagini provenind de pe web şi din cinema, surprinse de camera sa de filmat pe străzile din Beirut, unde trăiesc acum refugiaţii, pentru a lăsa să explodeze haosul lumii.

În Machine to machine, acţiunea se petrece la câteva luni după catastrofa nucleară de la Fukushima (martie 2011). La TEPCO – societatea care gestiona centrala este instalată o cameră web. Sub privirile transparente ale telecamerei, sunt înregistrate implacabil data şi ora, se mişcă, asemenea unor astronauţi pierduţi în timp şi suspendaţi în zona radioactivă, tehnicienii în hainele lor complet albe. Ei lasă apoi locul dronelor şi roboţilor, unicii martori ai unei lumi ştiinţifico-fantastice inimaginabile. Philippe Rouy este un actor şi regizor francez şi trilogia lui despre Fukushima (din care face parte şi Fovea Centralis din 2014) a fost programată în cele mai mari festivaluri internaţionale.

Tânărul artist lituanian Emilija Skarnulyte, care a studiat la Brera şi trăieşte la Berlin, prezintă Sirenomelia, în care sirena îşi desfăşoară coada în ruinele unei baze NATO din Marea Arctică, în timp ce semnale cosmice şi zgomote traversează spaţiul.

În Der Wille Zur Macht de Pablo Sigg (Mexic 2013) descoperim un dialog despre om şi natură şi despre sfârşitul umanităţii şi al lumii, care pare să ne transporte direct în mijlocul pădurii amazoniene unde trăiesc izolaţi doi oameni, ultimii supravieţuitori ai unei colonii de “arieni puri”, fondate la sfârşitul secolului al XIX-lea în Paraguay de Bernhard Förster şi de soţia lui, Elisabeth Nietzsche. După mai mult de 100 de ani, din colonie au rămas numai cei doi fraţi Schweikhart, care se hrănesc cu fructele căzute din arbori şi citesc Biblia şi Der Wille Zur Macht (Voinţa de putere).

Filmul Life= Cinematic Imperfections de Avo Kaprealian se apleacă asupra existenţei umane, asupra teatrului şi cinema-ului. Asupra trecutului, prezentului şi viitorului, asupra plecării, a discontinuităţii şi cenzurii, asupra diformităţii şi a găurilor negre ce se formeză în spirit. Este un film despre îngrijirea şi căutarea sufletului. Despre locurile în care, cu multă vreme în urmă, umanitatea şi-ar fi putut avea copilăria, pentru că şi umanitatea, ca şi fiinţele umane, a avut o copilărie. În premieră mondială la Torino Film Festival, noua peliculă al lui Avo Kaprealian urmează debutului în cinema al regizorului, Houses Without Doors, care a câştigat în 2016 Concursul Internaţional de Documentare de la TFF.

Die Macht des Gefühle (Forţa sentimentelor, 1983), regizat de Alexander Kluge, este un colaj de forme şi aforisme, o explozie enigmatică de emoţii care culminează cu verdianul Rigoletto. La câţiva ani de la căderea Zidului Berlinului, maestrul cinema-ului german (La ragazza senza storia, Artisti sotto la tenda del circo: perplessi, Germania in autunno…) construieşte un film indescifrabil, care traversează genurile cinematografice, povestind despre o Europă care şi-a pierdut direcţia utopică de după război şi despre un capitalism capabil să ucidă sentimentul pentru a-l transforma în sentimentalism.

Chris Marker şi Mario Ruspoli sunt reprezentaţi de pelicula Vive la baleine (Franţa, 1972). “Numai oamenii şi balenele se află pe aceeaşi linie. Orice balenă care moare ne transmite ca o profeţie imaginea propriei noastre morţi”, afirmă Chris Marker. “Balene, vă iubim!” Vânarea industrială şi capitalistă a balenei devine simbolul exploatării apocaliptice a planetei.

O altă peliculă a acestei secţiuni este Atlantis, în regia lui Ben Russell (USA/Malta, 2014). Un cântec folk este un rit pagân, o marcă religioasă şi un timp de reflecţie. Albastrul mării care ne înconjoară, suntem fericiţi, chiar dacă suntem toţi gata să ne scufundăm încet. «We Utopians are happy / This will last forever».

Ben Russel, învingător de două ori în concursul internaţional.doc al TFF, cu Let Each One Go Were He May (2010) şi cu A Spell to Ward Off the Darkeness (2013) este inspirat de vechile poveşti malteze în imaginarea unor spaţii utopice.

În Hydra decapita de The Otolith Group (Maea Britanie, 2010), Drexciya este o colonie submarină creată de copiii nenăscuţi ai femeilor însărcinate aruncate în mare de negustorii de sclavi în timpul traversării Atlanticului. Filmul, care s-a născut din colaborarea colectivului londonez The Otholit Group (Anjalika Sagar şi Kodwo Eshun), ale cărui lucrări au traversat video-ul, cinema-ul, filosofia, cu duetul tehno din Detroit, Drexciya, a cărui muzică însoţeşte o reflecţie despre globalizare, colonialism, capitalism, mutaţii climaterice şi speranţa unor noi lumi.

În sfârşit, Les Ombres aquatiques de Philippe Cote (Franţa, 2016), cu imersiuni şi flashuri de lumină, aduce poezia balului tăcut al apei şi al poporului ei, pe care, de cealaltă parte a ferestrei, îl observă umbrele.

Trei avanpremiere mondiale, semnate de Elisabetta Sgarbi, Bonifacio Angius şi Daniele Segre, vor fi proiectate în secţiunea Mobile.

I nomi del signor Sulcic, de Elisabetta Sgarbi spune povestea unei cercetătoare pornite în căutarea de date despre o femeie înmormântată în cimitirul evreiesc din Trieste. O poveste între trecut şi prezent, în care se amestecă ficţiunea şi realitatea. În distribuţie: Lučka Počkaj, Elena Radonicich, Ivana Pantaleo, Gabriele Levada, Branko Završan, Roberto Herlitzka, Adalberto Maria Merli, Paolo Graziosi; cu participarea extraordinară a lui Claudio Magris şi a lui Giorgio Pressburger.

In Ovunque proteggimi de Bonifacio Angius, un cântăreţ folk de 50 de ani, furios şi deziluzionat, întâlneşte o femeie în drum spre spital. Cei doi vor pleca împreună în căutarea unei ultime ocazii de a ieşi din rezerva lor şi de a-şi lua destinul în mâini. Cu: Alessandro Gazale, Francesca Niedda, Antonio Angius, Gavino Ruda, Teresa Soro, Mario Olivieri şi cu participare Annei Ferruzzo.

Daniele Segre se apleacă asupra lumii celor foarte tineri, cu docu-filmul Ragazzi di stadio, quarant’anni dopo.

Să mai amintim şi Sex Story, de Cristina Comencini şi Roberto Moroni, care aminteşte despre revoluţia sexuală.

Ralph Fiennes (celebrul actor şi regizor din Pacientul englez) regizează The Light Crowe, care se concentrează asupra balerinului rus Rudolf Nureyev.