USL şi moştenirea cea grea

Curios, programul economic al USL nu scoate o vorbă despre moştenirea cea grea ce va fi lăsată de actuala coaliţie guvernamentală (USL habar nu are, dacă vine la guvernare, ce date economice secrete reale ale României o aşteaptă, ştiute azi numai de guvernul Boc şi FMI; suntem al doilea datornic din lume la FMI, după Grecia!). Repunerea pe picioare a economiei pe termen mediu va depinde de această moştenire grea preluată de la actualii guvernanţi (în primul rând plata datoriilor externe va tăia avântul economic; creşterea economică nu va putea avea loc fără o echilibrare a balanţei financiare; şi nu mă refer numai la viitorul deficit bugetar al ţării, care nu poate fi plătit decât cu un nou împrumut extern, luat în condiţii puse de USL; dar să zicem că viitorii guvernanţi ai USL vor reuşi să atragă echivalentul ratelor pe care România trebuie să le dea înapoi, începând cu anul viitor, la FMI şi compania, cu miliardele de euro de la Uniunea Europeană; dar cu ce să creşti economia, dacă şi investitorii externi şi-au pierdut încrederea în guvernul României?).

Curios, de asemenea, e că programul economic al USL nu ţine cont de viitorul crizei economice şi financiare mondiale – crede USL că odată cu venirea ei la guvernare se încheie criza? Noi suntem în stare şi fără criză externă să ne tăiem singuri craca de sub picioare şi să perpetuăm starea de incertitudine pe toate planurile. Las la parte faptul că un celebru specialist american în prognoze economie şi sociale, Gerald Celente, care a prezis între altele prăbuşirea URSS şi ultimele doua recesiuni economice, e convins că suntem în pragul unui nou război mondial din cauza creşterii preţurilor la alimente, a şomajului şi a inegalităţilor sociale… N-ar trebui USL să apeleze la un asemenea gen de clarvăzător?

Venirea USL la guvernare înseamnă preluarea întregii problematici a României de azi, înglodată în datorii, cu deficite bugetare uriaşe (trăim într-o ţară care nu reuşeşte să plătească salariile şi pensiile de mizerie, cele mai mici din ţările UE, decât făcând împrumuturi lunare, îndeosebi pe piaţa bancară internă, cu scadenţe pe care le vor plăti viitorii guvernanţi. E admirabilă componenta „responsabilităţii sociale” anunţată de PNL-PC şi PSD, dar eu mă tem de pe acum că România e atât de răvăşită pe toate planurile de către actualii guvernanţi PDL-UDMR-UNPR-alte minorităţi, încât trebuie să fii nebun să te aventurezi să faci promisiuni cu creşteri de salarii şi micşorări de impozite şi taxe (e deşteaptă ideea cu impozitarea progresivă de până la 16 la sută, cât e azi cota unică, dar pentru asta trebuie reformată din rădăcini instituţia colectării la bugetul de stat, care să micşoreze substanţial evaziunea fiscală, ceea ce e imposibil în România; fiindcă munca la negru dă o pâine şi amărâţilor, care trăiesc de azi pe mâine, nu numai celor ce se îmbogăţesc din ea; nu avem puşcării nici măcar pentru cei care fură fierul vechi să-l vândă să aibă ca să-i pună ceva pe masă copilului de acasă, darmite pentru cei ce muncesc la negru). E într-adevăr pregătită USL să preia administraţia falimentată a României de către Boc-Băsescu? Personal, sunt convins că lucrurile stau mult mai rău decât ni le înfăţişează actuala putere, şi că România e pe fundul prăpastiei. Are USL o soluţie-panaceu pe termen scurt să scoată România la un liman? PDL va pârjoli locul înainte să plece de la putere… Mi se rupe de pe acum inima că, odată cu venirea USL la putere (previzibil compromisă de guvernare, neavând cum să facă minuni pe termen scurt într-o ţară adusă în stare de insolvenţă şi cu toată răbdarea românilor pierdută), România nu va mai avea o alternativă la care să apeleze. Acum trăim cu dulcea speranţă că USL va salva pe termen scurt România după alegerile generale de anul viitor… E un curaj să vii la guvernare după ce Boc-Băsescu au făcut să se aleagă praful de tot (am în minte exemplul Spaniei, care s-a iluzionat cu venirea stângii la putere, după o guvernare dezastruoasă a dreptei, că se va îmbunătăţi viaţa spaniolilor; din păcate, nu numai că nu s-a îmbunătăţit, dar s-a şi deteriorat; manifestaţiile tip „Piaţa Universităţii-Bucureşti, 1990″, de azi, din centrul capitalei Spaniei, spun totul), USL trebuie să se sacrifice. Pentru a se sacrifica, electoratul român trebuie să-i acorde timp şi să voteze USL cu peste 51 la sută, să poată să-şi ducă planurile de reabilitare ale României şi ale nivelului de trai al românului la un capăt. Trebuie să înţeleagă românii că Băsescu e piază rea.

Pe de altă parte, USL trebuie să renunţe la a mai curta UDMR, să schimbe azi majoritatea parlamentară – fiindcă nu merită efortul. UDMR şantajează partidele româneşti cu legile lor exclusiv minoritare, nu de interes naţional. USL n-ar avea cum să accepte să apară în Ţinutul Secuiesc (care are reprezentanţă la UE!) un stat de tip Kosovo, mai bine să câştige alegerile din 2012 cu 60 la sută.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.