Intensitatea şi amploarea opoziţiei din societatea americană, la toate nivelurile sale, faţă de Donald Trump ridică întrebarea dacă va rezista în funcţia de preşedinte al SUA.
Cum în articolul precedent am prezentat căile sau procedurile constituţionale prin care Trump ar putea fi îndepărtat de la Casa Albă, să vedem şi care sunt liniile de apărare.
O primă linie de apărare vine într-o prelungire firească a conduitei din campania electorală: polarizarea opiniei publice (interne şi internaţionale) şi prezenţa permanentă în media. Preşedintele este în centrul atenţiei; produce ştiri, comentarii, reacţii. De aceea, pentru Trump contează mai puţin dacă ştirile sunt pozitive sau negative. Pe de altă parte, această linie de apărare are o serioasă limitare: este doar la nivel tactic.
Pentru rămânerea în funcţie şi asigurarea premiselor pentru câştigarea celui de al doilea mandat prezidenţial nu e suficient nivelul tactic, ci este necesară acţiunea la nivel strategic. Pe acest plan, apar trei linii de acţiune, totodată şi linii de apărare: (1) donorii, (2) Partidul Republican, (3) electoratul, toate subsumate unui obiectiv cu adevărat strategic: prevenirea formării unei largi coaliţii, formată din elitele puterii, o parte consistentă, poate chiar majoritară, a propriului partid şi cea mai mare parte a electoratului.
Reversul acestui obiectiv înseamnă menţinerea sau chiar extinderea coaliţiei prin care Trump a cucerit Casa Albă, respectiv alinierea de partea sa a donorilor (foşti şi viitori), loializarea Partidului Republican şi, nu în ultimul rând, menţinerea sau chiar creşterea numărului de votanţi.
1) Donorii
Clasa donorilor reprezintă vârfurile elitelor puterii din SUA: preşedinţii şi membrii consiliilor de administraţie ai marilor corporaţii, membrii clasei superioare (a multimiliardarilor), finanţatorii fundaţiilor, think-tank-urilor şi ONG-urilor care domină formarea curentelor de opinie. Marii donori fac parte din cei mai bogaţi 1% sau chiar 0,1% din populaţia SUA. Influenţa lor e de la sine înţeleasă dacă avem în vedere că ultimele trei campanii electorale prezidenţiale au costat circa 1 miliard de dolari pentru candidaţii celor două mari partide, Democrat şi Republican. Pentru acoperirea costurilor campaniilor electorale, partidele sunt dependente de aceşti mari donori.
Reforma fiscală – de departe cea mai importantă realizare legislativă a primului an de mandat – reprezintă nu numai o victorie politică şi legislativă a administraţiei Trump, ci şi o îmbunătăţire relativă a poziţiei social-economice a celor mai bogaţi americani, care vor beneficia din plin de masive reduceri de impozite, în detrimentul americanilor cu venituri mici şi medii.
2) Partidul Republican
Partidul Republican, acum majoritar în Congres, este cheia blocării oricărei acţiuni de impeachment a preşedintelui, dar şi a nominalizării lui Trump pentru alegerile prezidenţiale din 2020. Ca atare, pe acest plan apare ca necesară o legare a destinului politic al preşedintelui de cel al majorităţii republicane din congres. Marea reformă fiscală realizează din plin tocmai acest lucru: leagă politic preşedintele de Partidul Republican, iar în paralel înseamnă securizarea sprijinului ambilor, partid şi preşedinte, de către marii donori. Partidul nu se mai poate disocia de Trump, cel fără de care doleanţa numărul unu a marilor donori ai republicanilor nu ar fi devenit realitate.
O noutate a mandatului lui Trump este identificarea în politica externă a unei căi de fidelizare a partidului prin acelaşi liant al dependenţei de donori şi de organizaţiile de lobby ale acestora. Prin mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim, Trump îşi consolidează o parte din marii donori, dar, mai importanţi, îşi asigură concursul AIPAC (American Israel Public Affairs Committee), una dintre cele mai puternice organizaţii de lobby din SUA.
3) Electoratul
În cele din urmă, politica e pe voturi. Valoarea unui politician e dată de câte voturi are în spate sau câte ar putea obţine la următoarele alegeri. Electoratul reprezintă o linie de apărare în sensul în care nu poate avea sorţi de izbândă o mişcarea de demitere a unui preşedinte popular sau cel puţin nu intens antipatizat.
Să nu uităm, Trump nu a fost niciodată popular. A câştigat preşedinţia SUA în ciuda, nu datorită popularităţii sale. De altfel, candidatul Trump a avut persistent un scor negativ la indicatorul de favorabilitate (procentul din populaţie cu opinie favorabilă minus procentul de populaţie cu opinie nefavorabilă faţă de o persoană publică), scor negativ moştenit de către preşedintele Trump. O acţiune de forţă precum demiterea unui preşedinte presupune scăderea sub un prag critic a evaluărilor pozitive faţă de cum acesta îşi exercită funcţia sau, altfel spus, a suportului popular pentru preşedinte. În primul an de mandat, Trump a fost relativ constant la ponderea evaluărilor pozitive în jurul a 40%.
În relaţia cu electoratul, punctul slab al lui Trump reiese din incapacitatea de a transpune în realitate promisiunile sale din campanie. Multe dintre acestea, precum celebrul zid de la graniţa cu Mexicul, necesită o majoritate calificată de 60 de voturi în Senatul SUA, iar republicanii dispun doar de 52. Mai mult, principalele proiecte de legi ale administraţiei sale – reforma fiscală, abrogarea legii sănătăţii a lui Obama – sunt impopulare deoarece conduc la adâncirea masivelor inegalităţi sociale şi economice. Totodată, contrazic postura de candidat anti-sistem cu care a câştigat alegerile. Punctul forte în relaţia cu electoratul provine din starea bună a economiei, deşi, paradoxal, preşedintele Trump nu are nimic de a face cu asta.
Dintre cele trei linii de apărare ale preşedinţiei lui Donald Trump, relaţia cu electoratul este cea mai fragilă. În cele din urmă, va fi şi cea decisivă.
Donorii ????
:)))
Donorii? Bai Iuliene….atata romglish cat stii…doar la atata hal de traducere te-a dus?
Coane – Donors in english se traduce donatori in romana…
In romglish…da ….ai dreptate…donor…
Vai de scoala noastra ca nu stie ce face….
Şi dacă toată această înverşunare cu care este combătut Trump, nu este decât o aparenţă, bine mascată, omul ducând pas cu pas America spre stăpânul Lumii, cu un final nefericit nu doar pentru America, ci şi pentru aliaţii săi ?! Erijându-se în Mesia cel aşteptat de poporul ales, Trump poate sfârşi nu numai el ca politician, dar şi America, ca mare putere a Lumii ! Cinre mai crede astăzi într-o putere cu picioare de lut, un stat fără Bancă Naţională şi cu războaie iscate după interese străine, nicidecum ale americanilor de rând ?! Cui folosesc astea , dacă nu păpuşarilor ce au pus stăpânire pe cel mai îndrăzneţ , curajos şi impetuos Stat rezultat în urma unei migraţii în care au fost angrenaţi cei mai aventurişti dintre oameni, dar şi cei mai parşivi dintre ei !
Interesant cati jurnalisti de la noi ii canta prohodul lui Trump inca a doua zi de la investitura, dupa ce NICIUNUL nu l-a dat de castigator al alegerilor din SUA! Undeva, in mintea acestor insi platiti de stapani, s-a produs un scurt-circuit care-i opreste de a mai avea tangenta cu realitatea cruda. Trump a castigat si electorii, si votul popular (DA, chiar si votul popular, dupoa verificare, au constatat ca trei milioane de imigranti fara drept de vot o votasera pe Hillary – ooo, da, democratie curata!!) Scuze, domnilor jurnalisti romani, dar cand vine vorba de Trump, nu va cred, misiunea de relatare a adevarului pentru publicul cititor vi s-a pierdut demult, nici nu mai trebuie sa dau exemple!
Castigarea presedintie SUA de catre Donald Trump inseamna doar un mic accident de parcurs al celor care de vreo 30 de ani accelereaza procesul unei globalizari care va conduce la un guveern unic si la o moneda unica: „visul de aur al omenirii” in viziunea lui Marx, Engels, Lenin si a urmasilor lor „liberalii neo-marxisti”. Romania ar trebui sa profite de perioada cat Trump este presedinte sa incerce sa scuture jugul in care a fost bagata de interesele marilor puteri politico-militare, a marilor corporatii economice si a mafiei politico- interlope a birocratilor de la UE. Daca Romania nu are o clasa politica, afaceristi , intelectuali si servicii secrete capabile sa imagineze o politica si masuri care sa protejeze interesele tarii, ar trebui sa-i urmeze pe poloneji, unguri, chehi si, de ce nu pe britanici.
Scuze , nu mai am cartuse , am apasat pe tragaci din instinct , sterg luneta aburita si privesc luna , sunt curios daca mai e albastra si o sa am si in noaptea asta insomnii….
Tramp , cauta sa salveze ce se mai poate , cei din umbra , tin cu dintii de ciolan . America va pierde in cistigul BRICS . – ului . Arienii sint pe val , semitiisint in vagauna , dar nu vor sa recunoasca . Razboiul i-l vor declansa ei , dar vor pierde pe mina lor : lacomie , orgoliu de popor ales , dorinta de a conduce lumea vproin finante , si in final , cintecul de lebada . Sa va dau clanta , este coment . nou ?
Tramp , cauta sa salveze ce se mai poate , cei din umbra , tin cu dintii de ciolan . America va pierde in cistigul BRICS . – ului . Arienii sint pe val , semitiisint in vagauna , dar nu vor sa recunoasca . Razboiul i-l vor declansa ei , dar vor pierde pe mina lor : lacomie , orgoliu de popor ales , dorinta de a conduce lumea vproin finante , si in final , cintecul de lebada .
Situatie identica ca , ce-a din Romania . Jegurile din umbra , nu se asteptau ca SA APARA CHEAR IN aMERIC A ( imparatia lor ,un Gica Contra ) care da peste cap planurile Ocultei . Hai , intelegem , BRIXUL , Polonia , Turcia , dar si America sub conducerea Tramp ! America moare usor , usor . Sbaterile INFRINGERII SINT DE APRECIAT dpdv. militar , dar plapuma este prea mica si palaria prea mare .