Veste bună pentru Cherecheș

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat miercuri că lui Cătălin Cherecheş nu i se va aplica pedeapsa prevăzută în „Legea fugarilor”, deoarece acesta a fost prins de poliţiştii din Germania înainte de adoptarea acestui act normativ.

„Prinderea fugarului Cătălin Cherecheş reprezintă un semnal clar că nu avem sau nu mai există acest refugiu pentru cei care încearcă să scape de răspundere. Coroborat cu legea care astăzi a fost adoptată (‘Legea fugarilor’, n.r.), consider că este un semnal foarte bun pentru sistemul judiciar din România. Vă fac o precizare. Dat fiind faptul că legea a fost adoptată astăzi de Parlament şi dat fiind faptul că persoana care a fugit din ţară a fost prinsă, nu i se mai aplică pedeapsa. A fost prins de organul de poliţie înainte de intrarea în vigoare a acestei legi. Deci, nu i se mai poate aplica, pentru că infracţiunea asimilată celei de evadare s-a epuizat în momentul în care autorităţile din Germania l-au prins. Dacă legea era în vigoare la momentul în care el încă se sustrăgea şi în termen de şapte zile nu s-ar fi predat, ar fi răspuns şi cu privire la infracţiunea asimilată nou introdusă în lege”, a precizat Gorghiu, la finalul şedinţei de Guvern.

Ministrul Justiţiei a precizat însă că primarul din Baia Mare este acuzat de alte două infracţiuni: trecerea frauduloasă a frontierei de stat în variantă agravantă în scopul sustragerii de la executarea pedepsei şi prezentarea sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identităţi altei persoane.

Gorghiu consideră că prinderea lui Cherecheş reprezintă „o lecţie pentru toţi cei care cred că se pot sustrage de la executarea efectivă a pedepselor la închisoare în sistemul penitenciar din România”.

În legătură cu extrădarea lui, Alina Gorghiu a precizat că sunt două scenarii. Astfel, dacă Cherecheş va accepta să fie extrădat în România, termenul pentru aducerea lui în ţară este de 10 zile, însă dacă refuză, atunci procedurile pot dura şi 60 de zile.

„Este foarte important să înţelegem că decizia de predare nu aparţine statului român, ci aparţine exclusiv instanţei din Germania, pe teritoriul căreia a fost găsit fugarul (…) Cu privire la numărul de persoane predate în România, Germania este pe locul doi după Marea Britanie”, a subliniat Alina Gorghiu.

„Legea fugarilor”, adoptată miercuri de Camera Deputaţilor, prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se predau în 7 zile de la pronunţarea sentinţei vor primi în plus între 6 luni şi 3 ani pentru o infracţiune asimilată celei de evadare.

Primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, a fost prins marţi noaptea de poliţiştii germani în Augsburg şi va fi adus în România, unde are de ispăşit o pedeapsă de 5 ani pentru corupţie. Conform unor surse judiciare, el a fost găsit într-o maşină condusă de mătuşa sa, cu număr de înmatriculare în localitatea germană Neu Ulm. Avea asupra lui 3.265 de euro, forinţi – echivalentul a aproximativ 150 de euro şi lei – echivalentul a 320 de euro.

În timpul operaţiunii de prindere, primarul a fost rănit la bărbie, el apărând într-o fotografie cu urme de răni pe faţă.

Cătălin Cherecheş a fugit din ţară vineri, prin punctul de trecere a frontierei Petea, de la graniţa cu Ungaria, folosindu-se de un act de identitate al unei rude.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege potrivit căruia se consideră evadare şi fapta persoanelor condamnate la pedeapsa cu închisoarea de a nu se prezenta la organul de Poliţie în vederea punerii în executare a mandatului.

Această modificare a Codului penal urmăreşte înăsprirea pedepselor pentru sustragerea de la executarea unor pedepse privative de libertate, care este asimilată evadării dacă persoana condamnată nu se prezintă la organul de Poliţie în termen de şapte zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea instanţei.

„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a
aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul
locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnată la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.

Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.