“Undă verde” legilor pentru plafonarea dobânzilor și limitarea sumei cerute de recuperatori
Plafonarea dobânzilor la credite și limitarea sumei pe care o poate încasa un recuperator în contul unei creanțe cesionate au primit acceptul Guvernului și au toate șansele să fie adoptate în debutul sesiunii parlamentare din această toamnă. Veste este una foarte bună pentru românii “cocoșați” de datorii și una proastă pentru bănci, care deja au început să strige că Guvernul vrea să omoare creditarea. În schimb, de la recuperatori, nu se aude nimic, nicio firmă din domeniu nedorind să se pronunțe pe această temă.
Cele două initiative legislative sunt ale senatorului Daniel Zamfir, fost PNL actual ALDE, și ale avocatului Gheorghe Piperea au fost votate deja de Senat și urmează a intra la votul în plen. Având în vedere recomandarea de adoptare din partea Guvernului, mai mult ca sigur că acest vot va veni.
Concret, legea împotriva cămătăriei presupune ca debitorul, odată dat pe mâna recuperatorilor de creanțe, se poate socoti achitat față de aceștia dacă achită dublul sumei cu care i-a fost cedat creditul de către bancă. Altfel spus, dacă o firmă de recuperare a cumpărat o creanță de 100 de lei cu 10 lei, atunci nu ar avea voie să ceară debitorului cedat mai mult de 20 de lei, în timp ce în momentul de față are dreptul să încerce recuperarea creanței integrale.
Legea care plafonează dobânzile susține că Dobânda Anuală Efectivă (DAE) nu poate fi mai mare de 2,5 ori dobânda legală – 2,25% în prezent, dacă vorbim de credite ipotecare, și 18% în cazul creditelor de consum.
În aprobarea celor două proiecte de legi, Guvernul afirmă că plafonarea sumelor percepute de recuperatori este justificată și citează din motivarea inițiatorului, potrivit căruia „societăți comerciale având ca obiect de activitate recuperarea creanțelor, cumpără la sume derizorii drepturi de creanță, demarând sau continuând măsuri agresive de executare silită împotriva consumatorilor, drenând de resurse patrimoniul acestora și grevând fracțiuni importante din veniturile lor viitoare, care vor fi deturnate de la destinațiile lor normale: întreținere familială, facturi la utilități, educația copiilor, îngrijirea sănătății, activitățile sportive și culturale”.
Executivul precizează ca Parlamentul este în măsură să decidă, dar a ținut să exprime susținerea pentru prevederea care stabilește că „în raporturile juridice dintre consumatori și profesioniști, inclusiv comercianți, dobânzile penalizatoare pot produce dobânzi doar în baza unei convenții speciale și numai pentru depășirea scadenței cu mai mult de un an”.
Ne așteaptă dezastrul, spun băncile
Nu cu mult timp în urmă, băncile au comandat un studiu de impact cu privire la inițiativele legislative menționate, din care a rezultat că, dacă proiectele vor fi adoptate, băncile vor mări costurile creditelor și vor restrânge oferta de împrumuturi. Totodată, vor acumula credite neperformante ca urmare a restricțiilor impuse, ceea ce va afecta creșterea economică și riscul de țară. Nu numai băncile s-au exprimat în acest sens, dar și BNR și instituțiile financiare internaționale au respins ideea plafonării administrative a dobânzilor la credite. BNR a venit cu o propunere alternativă privind nivelul plafoanelor, diferențiate pe mai multe categorii de credite, cu mențiunea că acestea nu ar urma să se aplice împrumuturilor în derulare. IFN ar putea fi cele mai afectate de o limitare drastică a dobânzii la creditele de consum, în condițiile în care acestea acordă împrumuturi pe termen scurt și foarte scurt.
Reamintim cu această ocazie că acest tip de declarații au fost făcute de reprezentanții insitituțiilor financiare ce activează la noi în țară și cu ocazia Legii dării în plată. Scenariile apocaliptice vehiculate atunci , cu criză în sistemul financiar-bancar, dobânzi uriașe și altele nu s-au adeverit nici până acum.
Sunt aproape 800.000 de români cu restanțe la datoriile bancare, acestea cumulând 2,5 miliarde de euro.
recuperatorii nu se pronunţă fiindcă nu există în mod legal. dacă s-ar verifica actele de constituire si functionare de BNR, ANAF si de către judecatori s-ar observa că sunt firme fantomă străine, dar judecătorii cu executorii si bancile şi BNR câştigă din tacerea lor. judecătorii fac mii de dosare pe bandă ca să-şi justifice existenta, executorii iau onorarii de miliarde si BNR ia depozite de garanţii de la recuperatori. pierde statul român şi datornicii. majoritatea firmelor de recuperatori sunt ale unor conducători din străinătate a bancilor care câştigă şi ei şi care „consumă” si provizioanele băncilor cu valori fictive.