Pe 26 februarie 2018, în Sistemul Energetic Național au „picat“ recorduri postrevoluționare. S-a înregistrat cea mai mare producție de energie – 11.336 MWh, cea mai mare producție de energie eoliană din istorie – 2.717 MWh și al doilea cel mai mare consum de energie – 9.802 MW, puțin sub recordul de anul trecut, 10 ianuarie, de 9.826 MWh. De asemenea, România a și exportat masiv energie, o medie orară zilnică de peste 1.500 MW. Spre a avea o imagine mai clară asupra a ceea ce a însemnat 26 februarie, trebuie înțeles că țara noastră are o capacitate instalată în eolian de 3.029 MW. Practic, aproape toate moriștile de vânt din România se învârteau și produceau energie în același timp.
Aceste vârfuri de producție, consum și energie eoliană s-au făcut pe fondul valului de frig și ninsori care s-a abătut asupra României. Curios este faptul că producția este mai mare decât anul trecut, iar consumul, aproximativ la fel, în condițiile în care în 2017 valul de frig din ianuarie și februarie a ținut trei săptămâni la rând. În prezent, doar de două zile este ger și viscol. Explicația ne-o dă directorul Transelectrica, Corina Popescu. Aceasta arată că, din a doua parte a anului trecut, ceva s-a schimbat în peisajul energetic românesc. „Multe fabrici și făbricuțe din industrie care produc și consumă (energie – n.r.) mult. Plusul acesta pe consum de curent vine din sfera micii industrii. Nici marea industrie, nici rezidențialul nu au plusuri semnificative de consum. Acesta se pune în seama făbricuțelor“, precizează oficialul.
Într-adevăr, consumul de energie electrică este un indicator care arată gradul de industrializare și dinamica unei economii. Cu cât e mai mare, cu atât economia o duce mai bine. De precizat că producția și consumurile de acum sunt comparabile cu cele din perioada ceaușistă, când industria României era dominată de coloși industriali energofagi. Acum însă, fabricile mari, atâtea câte au mai rămas, au investit masiv în eficiență energetică. Spre exemplu, producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator individual de energie din România, are în derulare un program de investiții de 100 milioane dolari până în 2021, pentru reducerea consumurilor specifice, din care 16 milioane dolari au fost cheltuite doar anul trecut. Dar pentru că din ce în ce mai multe făbricuțe apar în peisajul industrial românesc, ca și din ce în ce mai multe clădiri de birouri, consumul de energie al României crește, an de an, din 2013 în prezent, de când țara noastră s-a reînscris pe o traiectorie de creștere economică.
Limitele atinse de SEN nu au pus probleme majore Transelectrica. Potrivit lui Popescu, spre deosebire de anul trecut, nu sunt avarii majore, iar Dispecerul Energetic dispune chiar de rezerve de capacitate, în ape și grupuri pe cărbune, în cazul în care consumul va crește și mai mult.
Crește prețul de piață al curentului
Preţul mediu al energiei electrice tranzacţionate pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), piaţa spot administrată de OPCOM, pentru data de 27 februarie, a fost de 206 lei/MWh, cu 25% peste nivelul mediu consemnat în ziua de 26 februarie, sau cu 68% peste preţul mediu la care s-a tranzacţionat energia electrică pentru data de duminică, 25 februarie, ultima zi înainte de începerea valului de frig.
Dacă luăm în calcul preţurile pentru orele de vârf, pe 27 februarie media este de 262 lei/MWh, cu 12% peste cea înregistrată pe data de 26, şi cu 68% peste media din 25 februarie.
De reţinut că duminică România a înregistrat cele mai mici preţuri ale energiei electrice din Europa, de 26 euro/MWh în medie, iar, de la acel nivel, în doar două zile, preţul a crescut cu 76% până la 44 de euro, ceea ce arată cât de volatile pot fi preţurile pe piaţa spot, mai ales în condiţii de vreme severă.
Pe data de 27, cele mai mari preţuri se înregistrează la orele 9.00 dimineaţă (334 lei) şi la 8.00 seară (338 lei), iar volumele tranzacţionate la aceste preţuri nu sunt deloc mici: 4.300 MWh şi, respectiv, 3.975 MWh, deci echivalentul, grosier, a circa 40% din consumul naţional. Este adevărat că, socotind mediile, în România nu sunt cele mai mari preţuri din pieţele cu care suntem cuplaţi (la ora 8 seara, preţul de la noi, de 72,6 euro/MWh, era sub cei 80 euro din Ungaria şi Slovacia).
Conform datelor Ministerului Energiei, România dispune de 20.000 MW capacitate instalată funcţională, însă doar jumătate poate fi utilizată în mod real şi imediat. Consumul României a oscilat anul trecut între 6.000 şi 8.000 MWh, cu vârfuri de 9.000 MWh în zilele caniculare de vară şi nivelul-record de 9.826 MWh din zilele geroase din ianuarie 2017. Țara noastră are un mix echilibrat de energie, cu cărbune, apă, nuclear, termo pe gaz, plus regenerabile (eolian și fotovoltaic).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.