România la Bienala de Artă de la Veneţia

Vineri 29 mai, au fost vernisate în Cetatea Dogilor, două expoziţii participante la cea de-a 55-a ediţie a “Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia”, ce s-a deschis pentru public în 1 iunie şi va dura până la 24 noiembrie.

Ca urmare a Concursului Naţional  pentru selectarea proiectelor, România prezintă “O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia” şi “Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”.

“O retrospectivă imaterială a Bienalei de la Veneţia”, deschisă în  Pavilionul României din Giardini della Biennale, este realizată de artiştii Alexandra Pirici şi Manuel Pelmuş. Este o acţiune continuă care se va desfăşura live pe toată durata bienalei. Proiectul oferă o perspectivă proaspătă şi dinamică asupra istoriei Bienalei de la Veneţia, de la înfiinţarea sa, în 1895, şi până în prezent, animând prin performeri o selecţie de imagini şi de opere reprezentative, simptomatice pentru cursul artei moderne din ultimul secol. Retrospectiva este un monument efemer al Bienalei, o critică a conservatorismului îndelungat al acesteia, dar şi o celebrare a deschiderii ei către experiment. În acelaşi timp, aducând monumentalul în imaterial şi transformând obiectul în acţiune, proiectul transformă istoria Bienalei, o actualizează. O retrospectivă este o întreprindere grandioasă, dar, în acest caz, reproducând aproximativ o sută de lucrări zilnic, doar prin intermediul câtorva corpuri umane, proiectul schimbă scara unei retrospective şi percepţia Bienalei înseşi.

Performance in O retrospectiva imateriala a Bienalei de la Venetia

Curatorul expoziţiei este Raluca Voinea. Coordonator proiect: Corina Bucea.

“Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare”, găzduită în Noua Galerie a Institutului pentru Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, cuprinde lucrări semnate “Apparatus 22”, Irina Botea şi Nicu Ilfoveanu, Karolina Bregula, Adi Matei, Olivia Mihălţianu, Sebastian Moldovan. Curator: Anca Mihuleţ

“Centru de reflecţie pentru istorii suspendate. O încercare” reprezintă o explorare spaţială şi vizuală a unor istorii minore şi neatractive, suspendate în spatele unor evenimente majore.

Centru de reflectii pentru imagini suspendate. O incercare

Expoziţia reuneşte cinci abordări ale unor artişti tineri din România, la care se alătură o artistă din Polonia, şi încearcă să răspundă unora dintre provocările conceptuale ale curatorului general al bienalei, Massimiliano Gioni, care propune pentru această ediţie a bienalei un exerciţiu de decontextualizare a istoriei artei şi a principiilor de prezentare a lucrărilor de artă. Palatul enciclopedic ca formă totalitară şi utopică de organizare a informaţiei presupune accesul continuu la cunoaştere, subiect al descentralizării percepţiei şi al contradicţiilor generate de un sistem social şi politic mobil.

Adi Matei discută suspensia unei mişcări posibile în timp şi spaţiu, Apparatus 22 evaluează lumea iluzorie a emoţiilor şi experienţelor false, iar Karolina Bregula comentează necesitatea de a da foc artei vechi pentru a face loc artei noi. În timp ce Olivia Mihălţianu construieşte un spaţiu în spaţiu, o cameră de aur destinată gândirii, instalaţia sanitară a lui Sebastian Moldovan devine un element pseudo-arhitectural şi un semn al locuirii. Analizând realităţi regionale ignorate, filmul  Irinei Botea şi al lui Nicu Ilfoveanu cercetează felul în care imaginaţia operează în interiorul caselor memoriale.

Participarea României este organizată de Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi îi are drept comisar pe Monica Morariu şi vice-comisar, Alexandru Damian.

Publicul asteptand vernisajul expozitiei Centru de reflectii pentru imagini suspendate

Dacă păpădia ar vorbi

Programată concomitent cu cea de-a 55-a ediţie a “Bienalei de Artă de

la Veneţia”, expoziţia “If a DandeLION Could Talk” (Dacă păpădia ar vorbi) prezintă o amplă selecţie de lucrări de artă, materiale video şi documentare, din creaţia grupului “sigma 1”, grup istoric activ în anii ’70 ai secolului XX la Timişoara, alături de lucrări individuale ale membrilor săi, Ştefan Bertalan, Constantin Flondor şi Doru Tulcan. Expoziţia este focalizată asupra unui aspect important al practicilor artistice ale acestui grup, anume crearea unui nou sistem de gândire bazat pe relaţia omului cu natura.

Metafora pentru o papadie

“If a DandeLION Could Talk” se dezvoltă în mod transversal,

pe două axe. Prima axă, care se regăseşte, parafrazată, şi în titlul expoziţiei, sub forma unui joc de cuvinte obţinut în limba engleză, porneşte de la citatul din Ludwig Wittgenstein: „Dacă leul ar vorbi, nu

am înţelege ce spune”. Citatul se referă la ideea filosofului că limbajul

depinde de formele noastre de viaţă; suntem capabili să comunicăm prin

intermediul limbajului câtă vreme împărtăşim aceeaşi formă de viaţă cu

cea a semenilor noştri. Omul şi leul sau, în acest caz, omul şi păpădia, aparţinând unor forme de viaţă diferite, nu ar putea comunica.

Expoziţia invită la negocierea unei alternative, aceea a unui limbaj care

să poată crea punţi între forme de viaţă diverse, bazate pe discursul contemporan al eticii ecologiste şi al noilor sisteme de gândire conectate

la universul uman.

A doua axă vizează caracterul istoric al operelor expuse. Din această perspectivă, expoziţia este concepută ca un instrument de înţelegere şi

sondare a uneia dintre ariile marginale ale istoriei Estului european.

Înapoi, acţiune! Scopul este acela de a reconsidera trecutul pentru a putea anticipa viitorul. Din această perspectivă, expoziţia “If A DandeLION Could Talk” îşi propune să aducă în lumina universalităţii practicile grupului “sigma 1”, făcându-le să iasă din graniţele opace ale spaţiului şi epocii care le-a generat.

Expoziţia aduce, în centrul ei, lucrarea “Metaforă pentru o păpădie” (1975-2013). Concepută în 1975 ca o acţiune în strict raport cu natura din zona Strungari/România, lucrarea este caracterizată prin marea ei versatilitate, pentru că, dacă în trecut a avut caracter de performance şi de intervenţie Land Art, prezenta versiune devine o instalaţie compusă dintr-o structură ce o aminteşte pe aceea a păpădiei, realizată din bare de lemn legate cu fire şi înconjurată de pământ şi plante provenind din situl Strungari.

“Sigma 1” a fost un grup istoric, care s-a format în România, la Timişoara, în 1969, şi care a funcţionat până în 1978. Grupul era compus din Ştefan Bertalan, Constantin Flondor, Doru Tulcan, cărora li s-au alăturat, pentru o scurtă perioadă de timp, matematicienii Lucian Codreanu, Ioan Gaita şi Elisei Rusu. Practicile artistice ale grupului “sigma 1” sunt bazate pe interacţiunea dintre diverse medii artistice şi discipline ştiinţifice şi sociale. Un aspect important al cercetării lor artistice se referă la conceperea unui nou sistem pedagogic experimental, influenţat de modelul Bauhaus şi susţinut de un program antropologic.

Expoziţia va fi însoţită de un catalog şi de un film documentar, produse pentru acest prilej.

Catalogul, ilustrat integral, redactat de Sorina Jecza/Fundaţia “TRIADE”,

conţine texte în limba engleză de Adina Drinceanu, Andrei Pintilie, Andrei Pleşu, Coriolan Babeţi, Gheorghe Vida, Ileana Pintilie.

Filmul documentar, produs de către Gheorghe Şfaiţer, reconstituie istoria

unei ample mişcări culturale ce s-a cristalizat în oraşul Timişoara, în perioada cuprinsă între anii 1960 şi 1980.

Expoziţia, ce va fi deschisă până în 24 iunie, la “Gervasuti Foundation Fondamenta S. Ana”/ Castello 995, este organizată de Fundaţia “Triade” şi se află sub patronajul Institutului Cultural Român din Veneţia, al Muzeului de Artă din Timişoara şi al Primăriei Municipiului Timişoara, promotor al candidaturii oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Curator: Adina Drinceanu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.