La Mulţi Ani, Mircea Albulescu!

Atunci când Mircea Albulescu apare pe scenă, cu sprâncenele lui stufoase, cu vocea sa puternic timbrată, inconfundabilă, trezeşte o avalanşă de emoţii şi sentimente. Vocea, privirea sau doar zâmbetul abia schiţat te lovesc din toate părţile, te dezmorţesc din apatie, îţi dau senzaţia că eşti şi tu viu.

Pe Mircea Albulescu continuăm să-l vedem, să-l aplaudăm şi să-l iubim, el ne oferă şi astăzi bucurie după bucurie. Dar în sufletele noastre au rămas teribil de vii marile sale roluri. O galerie impresionantă de personaje, pentru toate anotimpurile, o carieră scenică în care s-au strâns sute de roluri.

Între nostalgie şi speranţă

Universitatea Naţionala de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” şi Uniunea Cineaştilor din România vă invită la sărbătorirea marelui actor şi profesor Mircea Albulescu, o excelenţă a teatrului şi filmului românesc, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani.

Evenimentul se desfăşoară sâmbătă, 4 octombrie, ora 11.00, în Sala “Ileana Berlogea”, la UNATC

Din program fac parte: vizionarea filmului omagial Mircea Albulescu 80. O excelenţă a teatrului şi filmului românesc. Va urma un Laudatio al Rectorului prof. univ. dr. Adrian Titieni şi al Preşedintelui Senatului, prof. univ. dr. Laurenţiu Damian.

Un rol memorabil în Livada de vişini

Născut în 4 octombrie 1934, absolvent al celebrei Promoţii de aur 1956, a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti, la clasa profesoarei Aura Buzescu, actor de teatru, film, Radio, televiziune, Societar de onoare, din 2002, al Teatrului Naţional din Bucureşti, pe scena căruia a jucat zeci de roluri memorabile, Mircea Albulescu a desfăşurat, de asemenea, o remarcabilă activitate pedagogică universitară, între anii 1985 şi 2004, domnia sa deţinând titlul de Doctor în Arte la UNATC. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural şi Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor, cu Premiul pentru întreaga activitate, acordat la Gala UNITER din 2005, şi cu importante alte premii, din partea Academiei Române, Ministerului Culturii şi Cultelor, UNATC, Centrului Naţional al Cinematografiei, Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF), iar în anul 2011 a primit o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităţilor, în Piaţa Timpului din Bucureşti, simbolizând preţuirea pentru o viaţă închinată scenei şi artei teatrale.

În Molto, Gran ‘impressione

A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din Bucureşti, Teatrului de Comedie şi Teatrului Naţional din Bucureşti. Dintre acestea amintim: Livada de vişini de A.P. Cehov, regia F. Alexa; Danton de Camil Petrescu, regia H. Popescu; Richard al III-lea de W. Shakespeare, regia H. Popescu; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia A. Tocilescu; Molto, Gran’ impressione de C. Caragiale, regia H. Tudor; Trilogia Răului după B. Zilber, regia Mihai Măniuţiu, Bădăranii de C. Goldoni, regia D. Tudor; Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri, regia D. Tudor. Dar şi în Azilul de noapte, Omul care aduce ploaia, Troilius şi Cresida, Mutter Courage, Scrisori de dragoste, Numele trandafirului

Cu Ilinca Goia în Ultima oră

Mircea Albulescu a jucat şi în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu: Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinţi, 1975, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986, şi aproape toate filmele lui Mircea Veroiu: Somnul Insulei, 1994, Semnul şarpelui, 1981, Mania, 1977, Şapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii şi ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995.

Un nelipsit al emisiunilor de radio

A avut roluri importante în filme regizate de: Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul şi sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediţie Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghiţitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987, Un om în Loden, 1979), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Braţele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plăteşte, 1986), Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989, cât şi în serialul Lumini şi umbre).

Autor al unor volume de versuri: „Vizite”, „Pajura singurătăţi”, „Fluture în lesă de aur”, „Clanţe”, „Ultimele noduri”, şi de proză: „Bilete de favoare”, „Baraka” şi „Bazar sentimental”.

Mircea Albulescu şi Ileana Olteanu în feeria Sânziana şi Pepelea

Mircea Albulescu va fi omagiat şi de Teatrul Naţional Radiofonic, locul în care şi-a petrecut o mare parte din viaţă. Luni, 6 octombrie, la ora 11.00, la clubul de la hotelul Ramada Majestic din Bucureşti, Teatrul Naţional Radiofonic invită la o întâlnire de suflet cu actorul, regizorul, poetul, dascălul şi, nu în ultimul rând, teoreticianul artei teatrale radiofonice Mircea Albulescu, sărbătorit la împlinirea vârstei de 80 de ani.

Prezenţa lui Mircea Albulescu la Teatrul Naţional Radiofonic este una cu totul excepţională, dacă ne gândim nu numai la sutele de roluri pe care marele actor le-a întruchipat în faţa microfonului, ci şi la faptul că a semnat numeroase adaptări şi dramatizări pentru Radio, iar, în anii ’90, a lucrat un timp ca regizor colaborator la redacţia Teatru, montând mari titluri ale literaturii naţionale şi universale într-o viziune originală, percutantă, atent gândită în cele mai mici nuanţe. Trebuie menţionat, de asemenea, că teza de doctorat a lui Mircea Albulescu are ca temă: Teatrul radiofonic: convertibilitatea mijloacelor de expresie actoricească în procesul creaţiei. „Activitatea în studiourile Radiodifuziunii este, fără îndoială, cea mai prodigioasă dintre activităţile mele artistice”, afirma Mircea Albulescu.

În Nebunia Regelui George, alături de Rodica Tapalagă

La audiţia din 6 octombrie, Teatrul Naţional Radiofonic readuce în atenţie un spectacol din anul 1995, care poartă, în toate dimensiunile lui, semnătura artistică distinctă, tulburătoare, a lui Mircea Albulescu: Michelangelo Buonarotti de Alexandru Kiriţescu. Adaptarea radiofonică şi regia artistică: Mircea Albulescu.

În Michelangelo Buonarotti, pus în undă de Mircea Albulescu, în 1995, figura eroului răzvrătit, mistuit de patima creaţiei, se proiectează pe coordonatele neliniştii creatoare, ale libertăţii spirituale şi ale unei dăruiri totale, până la uitarea de sine. Mircea Albulescu dă viaţă, glas, simţire, emoţie artistului renascentist împătimit de creaţie, geniului conştient de harul său, obsedat de viziunea operei sale.

Spectacolul Michelangelo Buonarotti de Alexandru Kiriţescu se va difuza duminică, 12 octombrie, la ora 19.00, la Radio România Cultural.

Învestit cu titlul de Doctor Honoris Causa, la UNATC

În distribuţie: Mircea Albulescu, Irina Mazanitis, Ştefan Iordache, Adrian Pintea, Costel Constantin, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Armand Calotă, Mihai Fotino, Ion Pavlescu, Cornel Vulpe, Mihai Niculescu, Alexandru Jitea, Adrian Găzdaru, Boris Petroff, Gabriela Codrea, Ion Bechet, Gheorghe Pufulete.

Regia de studio: Violeta Berbiuc. Regia muzicală: George Marcu. Regia tehnică: ing. Luiza Mateescu.

La Mulţi Ani, Maestre, viaţă lungă, sănătate şi să fiţi mereu pe scenă aşa cum vă doriţi!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.