Căci altfel nu ne-am putea explica faliile de logică, mari cât canioanele, din “pro Fundul” gândirii sale. Cu ce nou produs “de colecţie” al minţii olteneşti proverbiale a venit clientul în faţa opiniei publice, pentru a ofensa inteligenţa colectivă a unui întreg popor? Cu o părere nedemnă de judecata preşedintelui Camerei Deputaţilor, potrivit căreia “(…) înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze activitatea STS în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni mai mult ar îngreuna analiza Guvernului şi a CSAT pe acest subiect“.
Citam: “Am văzut că 6 miniştri au depus o cerere la CSAT, CSAT trebuie să ia o decizie în acest caz, Guvernul face o analiză profundă asupra cauzelor şi a luat măsuri, anumiţi colegi au fost destituiţi din funcţie, eu cred că sunt măsuri suficiente, legislativul nu poate interveni peste executiv.
În acest moment, dacă am crea o comisie de anchetă parlamentară mai mult am îngreuna această activitate decât am lăsa-o să ajungă acolo unde pe viitor astfel de cazuri să nu se mai întâmple.
Ce vrem noi de la societate? Nu să facem circ mediatic, nu să găsim trei vinovaţi, le tragem un glonţ în cap, ci să reglementăm astfel încât după astfel de evenimente fiecare instituţie când lucrează cu altă instituţie să ştie care sunt regulile dintre ele’ (…)” Sursa: Agenţia de ştiri Agerpres din 28.01.2014 – Dana Piciu.
Acest domn, preşedinte al Camerei, prin poziţia exprimată, se situează net de partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, a cărui activitate este obligatoriu supusă controlului parlamentar, dar de la care Zgonea vrea cu tot dinadinsul să-l exonereze.
Să cercetăm legea de organizare şi funcţionare a numitului serviciu – Legea nr. 92 din 24 iulie 1996 – care la art. 2 stipulează: “Activitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale este controlată de Parlament, prin comisiile de apărare, ordine publicăşi siguranţă naţională”.
Aşadar, nici o altă instituţie din sistemul puterilor statului nu poate să controleze dacă numitul serviciu şi-a exercitat atribuţiile cu care a fost învestit prin lege.
În împrejurările date, având în vedere că nici guvernului şi nici Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nu le sunt atribuite competenţe de control asupra activităţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, este firesc să ne întrebăm ce se va analiza în şedinţa CSAT, deloc întâmplător, şi cu adânci semnificaţii, planificate de preşedinte duminică după amiază, către seară, mai pe întuneric, dar şi “peste mâna” membrilor acestui paraguvern, în care nici o hotărâre nu este posibilă fără consensul iliescian, impus, din 1990, ca regulă de aur a funcţionării instituţiei coordonatoare a securităţii naţionale.
Ordinea de zi a şedinţei CSAT, propusă de „cei şase”, este următoarea:
– „Raportul privind gestionarea de către autorităţile administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare, a evenimentului de aviaţie din data de 20.01.2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de prim-ministrul Guvernului României;
– Raportul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale privind activităţile desfăşurate conform legilor, metodologiilor şi procedurilor interinstituţionale existente în legătură cu evenimentul aviatic din data de 20.01.2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de directorul Serviciului de Telecomunicatii Speciale”.
Pariem că directorul STS se va prezenta “blindat” de texte de lege, pe care Parlamentul şi Guvernul le-a modificat de mai multe în euforia generală a mizelor negre şi gri ale fiecărei licitaţii din spatele Sistemului Naţional Unic al Apelurilor de Urgenţă. Pentru un milion de euro, unii nu se dau jos din pat, dar pentru 40 de milioane “băieţii deştepţi” s-au trezit şi-au dat buluc la festin, precum pompierii la alarmă.
Directiva 22EC/07.03.2002 a Consiliului şi Parlamentului Europei (Universal Service Directive) prevede ca „Statele membre ale UE trebuie să garanteze (…) disponibilitatea identificării locului apelantului care foloseşte un telefon fix sau mobil când sună la numărul 112”.
Obligaţia fermă din Directivă, ”trebuie să garanteze identificarea locului apelantului”, a fost condiţionată în legea naţionala cu “pe cât posibil”, deoarece aşa s-a dedicat caietul de sarcini către o firmă ce aparţinea atunci actualului deputat şi presedinte “en titre” al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Român de Informaţii, Sebastian Ghiţă, o figură marcantă a afacerilor grele, dar şi tulburi, din domeniul IT şi din judeţul Prahova. Acel condiţional, “pe cât posibil”, reprezintă marja de eroare care, în situaţii limită, face diferenţa dintre viaţă şi moarte.
A controlat cineva, pentru şedinţa CSAT de duminică, cum a fost posibilă această potlogărie criminală? Răspunsul îl ştim dinainte, nu.
Se vor analiza acuzaţiile publice aduse de premier STS-ului, “in nomina” generalului Marcel Opriş, un longeviv director al serviciului (din 7 decembrie 2005)? Ce va aduce premierul în susţinere, dacă nu a putut verifica şi controla?!
Se vor asculta plângerile ministerelor şi agenţiilor guvernamentale la adresa modului în care STS-ul a conlucrat, ori s-a eschivat cooperării, în operaţiunea de căutare şi salvare a victimelor accidentului?
Firesc ar fi, domnule preşedinte al Camerei, ca în respectiva şedinţă să se prezinte şi raportul comisiilor pentru apărare a Camerei Deputaţilor şi a Senatului privind controlul realizat asupra activităţii STS în contextul evenimentului aflat pe ordinea de zi.
Nu ne-am propus să facem instrucţie parlamentară tocmai preşedintelui Camerei, dar vorba proverbului: “Dacă tăcea, filosof rămânea!”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.