„Strada”, între reforme punctuale şi teze populiste/anarhiste

Există o diferenţă între prima zi de proteste şi următoarele două. Propuneri realiste, propuneri extremiste. „Profesioniştii” vor să facă legea.

Protestul original

Prima seară/noapte de proteste din Capitală a fost total deosebită de celelalte două care au urmat. Convocarea pe Facebook a venit din zona celor impresionaţi de tragedia de la „Colectiv”, din zona celor care au simţit că se încearcă muşamalizarea unor actori politici implicaţi. Toţi cei care au ieşit marţi seara au trei „puncte” clare: demisiile lui Popescu Piedone, Gabriel Oprea şi Victor Ponta. Toţi trei legaţi printr-un „lanţ al slăbiciunilor”. Victor Ponta (nu pentru actul de guvernare – nu s-au auzit reproşuri în acest sens, pentru că în ultimă instanţă, s-au rezolvat pozitiv o serie de aspecte şi nici pentru păcatele lui mai vechi), ci în special pentru faptul că nu l-a demis pe Gabriel Oprea în secunda 2, după moartea agentului de la rutieră; Gabriel Oprea pentru că nu a demisionat după respectivul grav incident şi ulterior pentru că alături de colegii săi de partid a făcut zid în jurul lui Popescu Piedone, personaj cu multiple implicaţii în tragedia de la „Colectiv”. Mai trebuie spus că manifestaţiile de marţi seara au fost paşnice şi fără excese. Spre final, în zona Pieţei Victoriei şi-au făcut apariţia câţiva „profesionişti” dotaţi cu portavoci şi o galerie a unei echipe de fotbal, dar intruşii au fost într-o cruntă minoritate.

Tentative de deturnare

Protestele de miercuri şi în special cele de joi seara s-au deosebit radical de cele de marţi. În primul rând, un număr impresionant de „convocări” au venit din zona a trei grupări de reprezentanţi ai tineretului PMP, disimulaţi în fel de fel de „iniţiative”, de „echipele Facebook” ale Monicăi Macovei şi de alte grupări care se regăsesc frecvent în stradă la orice tip de protest. Şi profilul manifestanţilor de marţi seara a început să se dilueze. Au început să apară „ciudaţii”, „dubioşii” (jurnaliştii care au monitorizat alegerile din Ilfov ştiu despre cine este vorba), „glugaţii”, extremiştii, anarhiştii, revoluţionarii lui Dincă, s-au triplat galeriile şi reprezentanţii unui partid nou înfiinţat (Noua Românie) care împărţeau adeziuni. Îndemnurile (de marţi) de escaladare a gardurilor la Palatul Parlamentului şi cele privind pichetarea Palatului Cotroceni au venit din zona „ciudaţilor” şi „dubioşilor”. Nu în ultimă instanţă a crescut şi numărul mitingiştilor de profesie dotaţi cu portavoci, iar specialiştii în „deturnări”, Claudiu Crăciun (pentru cine a uitat, Claudiu Crăciun, suporter înfocat al USL din 2012 şi al lui Victor Ponta) şi Alexandru Alexe, amândoi promovaţi intens de Antena 3 în ultimii ani, încearcă să preia controlul Pieţei Universiţii). Pentru cine a fost în Piaţă a fost vizibil că manifestanţii din categoria „oamenilor frumoşi” s-au ţinut deoparte de cei de mai sus.

Revendicările „străzii”: între bun-simţ şi teze anarhiste

În ultimele două seri de protest au apărut numeroase revendicări. O întreagă paletă care vizează aproape toată societatea. Există două mari categorii de revendicări: cele ale presei (preluate de protestatari) şi cele exclusiv ale celor aflaţi în stradă. Prima categorie se împarte de asemenea în revendicări posibile, dar şi în revendicări imposibile sau aproape imposibile. Să le luăm pe rând, într-o ordine aleatorie, pe cele din prima categorie:

– Interdicţia politicienilor de a fi acţionari în companii (se poate rezolva).

– Schimbarea lui Victor Ciorbea din funcţia de preşediente al instituţiei Avocatul Poporului şi alegerea acestuia de către cetăţeni (prima teză este realizabilă, a doua este posibilă, dar trebuie modificată legea care reglemenztează instituţia).

– Interzicerea totală a treseismului politic. Pierderea mandatului şi a dreptului de a candida (a doua teză este contrară Constituţiei, iar la nivel parlamentar, la fel; printr-o iniţiativă legislativă se poate însă diminua acest flagel).

– Eliminarea imunităţii demnitarilor pentru fapte penale pentru orice fază a anchetei (practic aici este vorba doar pentru miniştri care sunt şi parlamentari şi este posibil de realizat).

– Suspendarea obligatorie din funcţiile publice ale celor puşi sub acuzare (se poate legifera, dar în oglindă trebuie prevăzute şi acte reparatorii clare pentru cei care se va dovedi că sunt nevinovăţia).

– Reducerea drastică a numărului de Ordonanţe de Urgenţă (ţine exclusiv de voinţa guvernanţilor).

– Parlament unicameral (propunere contrară Constituţiei – este susţinută în stradă de tinerii PMP disimulaţi în ale organizaţii).

– Vot la vedere în Parlament (sistemele de vot sunt reglementate de Constituţie).

– Revenirea la alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi de scrutin, pentru a înlătura pericolul de oligopol al partidelor mari (se poate rezolva prin lege, dar nu pentru 2016).

– Anularea mandatelor celor 552 primari şi 4791 consilieri migratori pe OUG 55/2014. (Prima teză a fost respinsă de CCR, a doua a fost acceptată, dar nu a fost pusă în aplicare de coaliţia aflată la guvernare).

– Dizolvarea actualelor Comisii de Control SRI şi SIE din Parlament şi desemnarea unor parlamentari credibili (Teoretic este revendicarea cel mai uşor de rezolvat, dar până nu se modifică legile de funcţionare ale SRI şi SIE, controlul parlamentar va fi egal cu zero).

– Înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate (perfect realizabilă).

– Respingerea iniţiativelor existente în Parlament care vizează slăbirea mecanismelor de luptă anticorupţie (Uşor realizabilă).

– Întărirea DNA şi a Parchetelor prin oferirea posibilităţii tehnice de a efectua interceptări, pentru a nu ma depinde de tehnica SRI. (Idee discutabilă).

– Premierul nou învestit să demită şefii de companii de stat cu probleme legale şi cei numiţi prin încălcarea OUG/2011 (Problemă uşor de rezolvat).

Teze anarhiste şi populiste

– Fără partide, fără politicieni, fără parlament (teză anarhistă disimulată sub conceptul de meritocraţie).

– Dizolvarea Parlamentului, oameni total noi, cei care au fost parlamentari să nu mai candideze (teza a treia total neconstituţională).

– Nici un om politic care a ocupat funcţii în ultimii 25 de ani să nu mai aibă drepturi politice în următorii 25 de ani (total neconstituţional).

– Desfiinţarea tuturor birourilor parlamentare, parlamentarii să circule cu maşinile personale, să fie cazaţi în camere modeste (propunere populistă).

– Cunoaşterea unei limbi străine condiţie pentru a intra în politică (teză neconstituţională).

– Dizolvarea Parlamentului, constituirea unei Adunări Constituante formată din reprezentanţi ai organizaţiilor protestatare, elaborarea unei noi Constituţii (teme neconstituţionale şi populiste).

– Fără unguri în politică (teză antieuropeană, neconstituţională).

– Interzicerea pe viaţă de a mai ocupa funcţii publice pentru demnitarii condamnaţi pentru fapte de corupţie (teză contrară drepturilor omului şi Constituţiei).

– Vot electronic şi prin corespondenţă pentru toţi alegătorii (propunere nerealistă şi relativ populistă).

Contradicţiile „străzii”

Există în rândul unor categorii de protestatari din serile de miercuri şi joi un curent radical: să plece toţi cei care sunt acum în funcţii de demnitate şi să vină doar feţe noi care nu au mai fost angajate politic şi care nu au mai activat în administraţie. De asemenea, există şi o catalogare globală la adresa demnitarilor: toţi sunt corupţi. Cele două curente sunt primul în contradicţie cu revendicările punctuale ale „străzii”, iar cel de-al doilea exagerat. Pentru că reprezintă o generalizare, şi întotdeauna generalizările nu reprezintă varianta corectă. Să detaliem: există foarte multe propuneri punctuale şi ne referim la primele pe care le-am prezentat. 90% dintre acestea ţin de competenţa Parlamentului. Or, dacă se doreşte ca actualii parlamentari să plece acasă, atunci cine ar urma să le rezolve? Este o întrebare la care „strada” sigur nu are un răspuns. Multe dintre revendicările protestatarilor, ne referim la cele punctuale, au fost pe agenda Opoziţiei, dar inferioritatea numerică din Parlament şi-a spus cuvântul. Din moment ce multe revendicări au fost comune, este anormal ca toţi cei din Opoziţie să fie consideraţi ca fiind „răi”. Şi în zona Opoziţiei au fost corupţi, sunt persoane care cu multe probleme, aşa şi cum din zona majorităţii sunt politicieni bine intenţionaţi şi corecţi. Din păcate, vizibilitate mai mare (apariţii în media) au avut, din ambele tabere, cei care într-adevăr ar trebui să facă un pas în spate sau cei incompetenţi.

Aceste două curente duc spre o singură concluzie: „plecaţi voi ca să venim noi”. Ei bine acest „noi” este în acest moment mai greu de definit. Cine sunt „Noi”? Claudiu Crăciun, cel care între 2004 şi 2009 alucrat în cadrul Secretariatului General al Guvernului şi conduce grupurile care susţin că toţi cei care au fost în „sistem” trebuie să plece? Sau Alexandru Alexe, care împreună cu Crăciun au aruncat cu pietre în maşina unui ministru pentru că avea o altă opinie decât a lor? „Noi” înseamnă Bogdan Naumovici, cel care şi în trecut a vrut să creeze şi să conducă Partidul Facebook, şi acum vrea să facă şi să conducă Partidul Colectiv? (o excelentă analiză pe această temă aici). Tudor Chirilă sau Moise Guran prim-ministru? – o idee a unor grupuri mari de protestatari? Andrei Pleşu sau Mircea Cărtărescu – nume pronunţate în Piaţa Universităţii pentru portofolii ministeriale? De ce nu atunci şi Volodea Tismăneanu, care a fost un exponent al tuturor regimurilor şi susţinător al tuturor preşedinţilor? „Noi” înseamnă protestatarii din siajul colonelului Dogaru, care cerea în 2012 desfiinţarea ANI, a DNA etc.? „Noi” sunt tinerii băsişti din PMP deghizaţi în „Iniţiative”, sau un Sorin Ioniţă, celebru apărător ONG-ist al camarilei lui Traian Băsescu? „Noi” înseamnă Liviu Mihaiu, care cere o nouă clasă politică, dar a deţinut funcţii într-unul sau chiar două guverne anterioare? Evident, nimeni dintre cei care protestează nu este împiedicat să participe la actul politic, nu este împiedicat să participe la înnoirea clasei politice. Prin două modalităţi: să înfiinţeze partide noi – aveam cea mai permisivă lege din lume, doar 3 membri fondatori sau să se pronunţe într-un fel sau altul la urne. Numai că aici intervine marea problemă: mulţi nu vor să se implice efectiv.

Culese de pe Facebook

Dialog pe Facebook între Patrick Andre de Hilleri şi Alexabdru alexe

Dragă Alexandru Alexe,

Sfatul meu, sincer, e să stai acasă, mâine, să te uiți prin ofertele de job-uri de pe site-urile de specialitate, să-ți găsești un loc de muncă, să plătești niște impozite, să înveți cum e lumea reală. De revoluționari de profesie și făcători de guverne, de activiști e mai puțină nevoie azi. Revoluționari de profesie au fost și ăia care au condus România până în 1989, au fost și ăia care s-au cățărat la putere după 1990. Revoluționari și politicieni de profesie. Dacă e nevoie de schimbare, și chiar e, e nevoie și în domeniul ăsta. Mai amical de atât nu ți-o puteam spune.

Alexandru Alexe

Pentru maine am 3 prioritati:

– amplificare sonora

– inceperea unui set de revendicari clare si cu efecte sistemice de lunga durata (am idei, multe de la voi!)

– anuntarea si pregatirea ocuparii pietei

Ce propun tinerii PMP-işti deghitaţi

Da, prima țintă este Bucureștiul! Trebuie să arătăm că putem bara accesul partidelor mari la conducerea Bucureștiului. Și azi avem o șansă reală, palpabilă și concretă să eliberăm capitala de corupție, minciună și nepăsare.

Anonim

„ATENTIE!!!

Au aparut <> care in spatele manifestarilor de strada vor sa-si impuna punctul de vedere la Cotroceni :

Societatea Civila Socialista, a lui Agathon, Dragotescu, Sandru…

Societatea Civila KGB-ista a lui Dogaru

Societatea Civila a lui Mungiu

Societatea Civila Acoperita (SRI) a lui Cumpanasu

… si alte „Societati Civile” ale lui Ponta, Dancu, Dragnea, Nastase, strada nefiind reprezentată decat de inregistrarile de la TV.

Anonim

Ați văzut în stradă. În prima zi, sporadic. În a doua zi, mai mulți și organizați. Încearcă să deturneze mesajul străzii, încearcă să impună o agendă, trasee de urmat, îngenuncheri inutile, lozinci tâmpite, fără legătură cu scopul celor de bună credință. Apar din ce în ce mai mulți și provoacă forțele de ordine, pentru că ei, organizații ăștia, asta vor, pentru asta sunt trimiși între voi: să deturneze inclusiv prin violență. În timpul ăsta, voi vă luați copiii în brațe sau pe umeri și ieșiți cu ei în stradă. Nu puteți să-i protejați lăsându-i acasă? Nu mai este deloc cool să îi expuneți într-un mod atât de periculos. Gândiți-vă la ce tragedii s-ar putea produce. Protejați-vă copiii!

Anonim

Și dacă vorbim de solidaritate și de indignare, unde erau când boc și băsescu închideau școli și spitale, când mureau arși atâția copii la maternitatea Giulești? Când mureau arși zeci de mineri? Când mureau acoperiți cu pământ sute de români, angajați la negru pe șantiere? Ăia nu erau ”de-ai lor”, nu? Dă-i în p….i, să moară! Niște suboameni! Noi, noi suntem elita!”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.