Ministrul Energiei, Andrei Gerea, membru al ALDE, a declarat la o conferinţă pe teme energetică că intrarea Radet-ului în faliment şi crearea de către Primăria Capitalei a unui nou serviciu de furnizare de agent termic este cea mai bună variantă pentru cetăţean.
„Sunt două variante. Vom vedea care e mai avantajoasă și pentru stat și pentru municipalitate. Părerea mea este că intrarea Radet-ului în faliment și crearea de către Primărie a unui nou serviciu este cea mai bună variantă, o dată — pentru că Primăria nu are posibilitate, nici Radet-ul, să recupereze toate acele penalități, evident nu pot asigura în acest moment un ritm al plăților.
Trebuie crescut nivelul subvențiilor, iar din acest faliment Elcean-ul (Electrocentrale Bucureşti, producătorul de căldură a Capitalei, n.r.) ar obține din TVA-ul plătit la facturile neîncasate, 150 de milioane de euro s-ar returna, bani cu care ar putea să facă multe, inclusiv investiții în infrastructură”, a afirmat Andrei Gerea.
Radet, principalul furnizor de apă caldă şi încălzire în sistem centralizat din Capitală, pierde anual 20 de milioane de euro pentru că gestionează o reţea învechită şi pentru că în ultimii ani a renunţat la investiţii şi la reviziile anuale.
De asemenea, Radet, înregistrează azi datorii de 3,8 miliarde de lei către furnizori, din care 3,6 miliarde doar la Elcen. De altfel, între regia Capitalei şi compania Elcen, deţinută de Ministerul Economiei, există un război de ani de zile iar principalul motiv de scandal îl reprezintă datoria respectivă.
Până să fie arestat, Sorin Oprescu a declarat că ministerul este calat pe ideea falimentului Radet, iar preşedintele Consiliului de Administraţie al Radet, Gabriel Dumitraşcu, a atras atenţia că bucureştenii pot rămâne fără apă caldă şi căldură pe timpul iernii din cauza problemelor cu care se confruntă furnizorul de căldură. O parte dintre aceste probleme le-a exemplificat Elcen:
„În ultimii ani, regia (Radet — n.r.) a renunțat la reviziile anuale programate și la probele de presiune hidraulică a rețelelor de transport, care aveau scopul de a depista problemele tehnice și a le soluționa.
Din 1.000 Gcal/h primite de la Elcen, Radet vinde consumatorilor din București circa 650-700 Gcal/h, restul fiind pierdute în atmosferă și în pământ prin rețeaua de transport spartă, neizolată termic corespunzător și nereparată, nemodernizată de ani de zile. Pierderile de energie termică pe rețele au ajuns la peste 38%.
Elcen consideră că, pentru eliminarea acestor pierderi, Radet și Primăria Municipiului București trebuie să întreprindă de urgență măsuri de reabilitare a rețelei primare de termoficare cu finanțarea, atât din surse proprii, cât și din fonduri structurale”, se spune într-un comunicat Elcen.
Gabriel Dumitraşcu a venit şi el cu completări: „La București, în ultimii ani, investițiile au tins spre zero. Din cei 3.000 de kilometri de rețea de transport, doar 8% sunt reabilitați, peste 70% din rețea este mai veche de 40 de ani, și-a depășit durata de viață. Nu este nicio surpriză în aceste condiții că există un risc real ca în această iarnă să nu se asigure continuitatea alimentării cu energie termică a populației”, a explicat Dumitrașcu.
Viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea, a declarat că în rețeaua de distributie a energiei termice se înregistrează peste 4.000 de avarii, iar circa 85% din retea nu este modernizata, citând un unui studiu publicat de Primaria Capitalei în 2014. „Din cauza avariilor în sistemul de distribuție a agentului termic, zilnic se pierd 1.000 de tone de apă. Asta înseamnă 20 milioane de euro pe an, care se duc în pământ”, a spus Pieptea.
Principala cauză pentru care sistemul centralizat de încălzire este în colaps în România, inclusiv în Bucureşti, este sistemul de reglementare ineficient, consideră Gabriel Dumitraşcu.
„În ultimii ani nu s-a înțeles ce înseamnă cogenerarea de înaltă eficiență și de ce subvenționăm acest sistem. La nivel național există un mecanism agreat de ANRE prin care o parte din costurile aferente zonei de producție de energie, zona de cogenerare, se descarcă pe MW-ul termic. În București, MW-ul termic reglementat costă 216 lei, iar MW-ul electric în bugetul Elcen este 170 de lei. Peste tot, de aici până la Atlantic, MW-ul termic este mai ieftin decât cel electric. Altfel nu ar fi nimeni nebun să promoveze cogenerarea ca soluție”, a spus reprezentantul Radet.
Declaraţiile sale sunt însă contrazise de reprezentanţii Elcen.
„Afirmaţia domnului Gabriel Dumitraşcu, potrivit căreia <<în Bucureşti, MW-ul termic reglementat costă 216 lei, iar MW-ul electric în bugetul ELCEN este de 170 lei>>, este falsă.
În realitate, tarifele sunt următoarele: 157,83 lei/MWt oră pentru populaţie, respectiv 184,32 lei/MWt oră pentru consumatorii non-casnici.
Preţurile sunt reglementate de ANRE, iar pentru anul 2015 preţurile au fost transmise prin Decizia nr. 2127/16.12.2014. Totodată, în bugetul ELCEN pentru anul 2015, preţul MW-ului electric/oră este de 340 lei’, se spune în comunicatul Elcen.
În acest context, şefii Elcen solicită Radet şi Primăriei Municipiului Bucureşti să întreprindă de urgenţă măsuri de reabilitare a reţelei primare de termoficare cu finanţare atât din surse proprii, cât şi din fonduri structurale, pentru eliminarea pierderilor de energie termică pe reţele, principala cauză a dezastrului Radet în optica Elcen.
Elcen a pus poprire pe conturile Radet, astfel că banii pe care regia îi încasează de la consumatori trec automat în conturile producătorului de energie electrică şi termică.
Radet a avut anul trecut pierderi de 320,1 milioane de lei (în creştere cu aproape 11% comparativ cu rezultatul negativ de 289,4 milioane lei din 2013) şi asta în condiţiile în care anual regia primeşte de la Primaria Capitalei în jur de 600 milioane lei pentru subvenţionarea diferenţei de tarif între preţul real al gigacaloriei şi preţul plătit de populaţie.
Regia a raportat anul trecut afaceri de 1,07 miliarde de lei, mai mici cu 4% faţă de în 2013. Radet deţine 46 de centrale de cvartal, construite între 1955 şi 1982. Din 2000 şi până azi, mai mult de trei sferturi dintre acestea au fost reabilitate, iar restul, de un sfert, are nevoie de lucrări de reabilitare pentru că sunt dotate cu instalaţii învechite şi nesigure.
Lungimea totală a reţelei de distribuţie aferentă centralelor de cvartal este de 193 km, din care 50 km depăşesc 25 ani, 45 km au vârsta între 10 şi 20 ani, iar restul a fost pus în funcţiune în ultimii 10 ani. Reţeaua de transport, construită între 1960 şi 1985, are o lungime de 935 km, din care doar 16% din aceasta a fost reabilitată. Lungimea totala a reţelei de distribuţie este de 2.972 km, din care doar 376 km au fost reabilitaţi. În 2013, Guvernul a aprobat procesul de fuziune între Elcen şi Radet şi punerea noii societăţi în subordinea Primăriei Capitalei.
Conform Bursa, fuziunea este istorie, întrucât primăria a constatat că preluarea Elcen îi aduce şi asumarea tuturor datoriilor societăţii către terţi (bănci şi furnizori de gaze), care se adaugă peste marile probleme ale Radet, pe care o care în subordine.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.