Una dintre marile bătălii ale toamnei parlamentare se va da pentru punerea în practică a ultimei găselniţe a PDL, comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Paradoxal, deşi promovează teza comasării, PDL stă foarte prost la capitolul candidaţi: în 2008, cel puţin 35% dintre deputaţi au provenit din aleşii la localele din iunie acelaşi an.
Gata cu „baletul candidaţilor”
În urmă cu câteva zile, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma (PSD), a făcut o declaraţie de presă care a trecut relativ neobservată. Şeful consilierilor judeţeni din Prahova s-a referit la o primă consecinţă în cazul în care se va ajunge la comasarea alegerilor. „În momentul acesta apare criza de candidaţi, pentru că nu mai există varianta a doua, aşa cum se întâmpla până acum. Fiecare trebuie să decidă, din start, unde doreşte să candideze, pentru că nu mai există alternativa ca o persoană care candidează pentru funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean, de exemplu, să mai poată candida, în toamnă, pentru un mandat de senator sau de deputat. Din punctul meu de vedere, se clarifică «baletul» candidaţilor”, a afirmat Cosma.
Declaraţia lui Cosma este realistă şi ar trebui să se dea gândit, în special liderilor PDL. Pentru că acest partid s-a confruntat şi se va confrunta cu o penurie de candidaţi în cazul comasării alegerilor.
35% dintre deputaţii PDL provin din corpul aleşilor locali
Dintre cei 115 deputaţi care au început legislatura 2008-2012 sub sigla PDL, sigur 39 au provenit din rândul aleşilor locali în funcţie, după scrutinul din iunie 2008. 11 PDL-işti au venit în Camera Deputaţilor din postura de consilieri locali, 22 din cea de consilieri judeţeni şi 5 chiar din cea de primar. Este posibil ca numărul deputaţilor proveniţi din aleşi locali să fie mai mare, dar nu toţi parlamentarii au CV-urile complete. Dacă ţinem cont de faptul că de regulă candidaţii la primării, preşedinţii de consilii judeţene se află şi pe listele de consilii locale, respectiv consilii judeţene, ne gândim că şi un Sorin Buta – învins în bătălia pentru Primăria Câmpulung (Argeş), un Zamfir Iorguş – a ratat menţinerea în funcţia de primar al Mangaliei, sau Ştefan Seremi şi Marius Gerard Necula, învinşi în scrutinele pentru şefia CJ Bihor, respectiv CJ Galaţi, ar fi atacat parlamentarele din postura de consilieri locali sau judeţeni.
6 alegeri parţiale, provocate de penuria de candidaţi din PDL
După alegerile parlamentare din 2008 s-a înregistrat o premieră pe scena politică din România. În 5 localităţi a fost nevoie să se organizeze alegeri parţiale pentru primari din cauza faptului că penuria de candidaţi a obligat PDL să pună în câteva colegii de deputaţi primari în funcţie. Este vorba de Veniamin Blaga, primarul municipiului Orăştie (Hunedoara), Iustin Cionca Arghir, primarul oraşului Pecica (Arad), Corneliu Olar, primarul comunei Horia (Alba), Toader Stroian, primarul comunei Albeşti (Mureş) şi Nicolae Stan-Bulă, primarul comunei Coloneşti (Olt). De menţionat este faptul – şi în acest caz penuria de candidaţi este şi mai accentuată – că Stroian şi Stan-Bulă la momentul câştigării primăriei, în iunie 2008, nici nu erau membri PDL. Primul era independent, iar al doilea membru al PSD, el trecând în octombrie 2008 la PDL. De menţionat este faptul că au mai existat câteva colegii în ţară în care, în noiembrie 2008, PDL a aruncat în luptă primari în funcţie, dar aceştia nu au reuşit să obţină mandatul.
Mai avem şi o a şasea situaţie care a necesitat organizarea de alegeri parţiale. Aceasta s-a datorat trimiterii – în decembrie 2010 – în bătălia pentru un mandat pentru Camera Deputaţilor a primarului comunei Pui (Hunedoara), Daniel Răducanu – şi el devenit PDL-ist de ultimă oră, după ce a fost racolat de la PNL. Pentru a putea candida sub culorile PDL, Răducanu a demisionat de la primărie, iar după ce a pierdut în faţa liberalei Mariana Câmpeanu, şi-a recâştigat primăria după alegerile parţiale.
Nu l-au vrut primar, dar Boc l-a făcut ministru
Printre cei care au lăsat postul de consilier local, judeţean sau primar pentru a umple golurile de candidaţi ai PDL se află şi anonimul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme. În iunie 2008 el a candidat la primăria municipiului Oneşti. În primul tur de scrutin, Vreme a strâns doar 21,82% din voturile localnicilor şi nu a prins nici măcar turul doi de scrutin, disputat de candidaţii PSD şi PNL. În urma eşecului, Valerian Vreme s-a consolat cu postura de consilier municipal, iar în noiembrie a fost desemnat de PDL candidat în Colegiul 6 Bacău. Ajuns deputat, Valerian Vreme a fost promovat în guvern în 2010, deşi se afla printre anonimii partidului şi ai Camerei.
Şi USL a apelat la aleşi locali, dar în proporţie mică
Actualele formaţiuni politice grupate în USL, PNL, PSD şi PC au trimis şi ele în bătălia pentru Parlament aleşi locali. Numai că procentul de aleşi locali care au candidat la parlamentare nu depăşeşte 5% la cele trei partide. Mai mult, doi dintre deputaţii PNL care au provenit din consilii locale sunt acum în PDL. În general, liberalii, ca şi social-democraţii, au adoptat în 2008 o politică „inversă”: au trimis vedete parlamentare să candideze la primării sau preşedinţii de consilii judeţene. Dar şi aici au fost depăşiţi, numeric, de cei din PDL.
Emil Boc face un mic pas înapoi
Sâmbătă, la Şcoala de vară a tinerilor PDL-işti, liderul partidului, Emil Boc, a făcut o declaraţie privind comasarea alegerilor care poate fi catalogată ca fiind un mic pas înapoi.
„Noi am deschis această discuţie în cadrul Coaliţiei. Urmează ca fiecare partid politic din Coaliţie să-şi consulte structurile politice interne şi să ia o decizie pro sau contra unei asemenea soluţii. Dacă va exista acord la nivelul partidelor din Coaliţie, vom promova o asemenea decizie. Dacă nu va fi un asemenea acord, nu vom promova”, a declarat Emil Boc la Eforie Nord.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.