Ceasurile se dau înapoi cu o oră duminică, 25 octombrie. Ce prevede legea și de ce UE nu a renunțat încă la schimbarea orei

Ora 4.00 devine ora 3.00

Schimbarea are loc duminică, 25 octombrie 2026, la ora 4.00, când acele ceasului revin la ora 3.00. Data corespunde calendarului oficial publicat de Comisiei, care fixează pentru acest an începutul orarului de vară pe 29 martie și încheierea lui pe 25 octombrie.

Ziua de 25 octombrie va avea 25 de ore, fiind cea mai lungă zi din acest an, iar noaptea de sâmbătă spre duminică se prelungește cu 60 de minute.

Ce prevede legislația românească

În România, schimbarea orei este reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care corelează orarul de vară al României cu cel practicat în țările Uniunii Europene.

În cadrul orarului de vară se stabilește ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans față de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3,00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00.

Schimbarea se face, așadar, în timpul nopții, la ora locală 3.00 primăvara și 4.00 toamna, nu la miezul nopții.

Regula europeană

Directiva 2000/84/CE stabilește pentru întreaga Uniune că perioada orarului de vară începe în fiecare stat membru în ultima duminică din martie și se încheie în ultima duminică din octombrie, în ambele cazuri la ora 1.00 în timp universal.

Pentru România, aflată vara la UTC+3, ora 1.00 universală corespunde orei locale 4.00, de aceea schimbarea se face la această oră. Ceasurile se dau înapoi simultan în toată Uniunea, chiar dacă ora afișată diferă de la o țară la alta, în funcție de fusul orar.

„Ora de iarnă”, de fapt ora standard

Expresia „ora de iarnă” s-a impus în limbajul curent, însă actul normativ românesc reglementează doar ora oficială de vară. În ultima duminică din octombrie, România renunță la avansul de o oră și revine la ora standard, numită Timpul Legal Român, adică UTC+2.

Potrivit executivului european, România face parte, alături de Bulgaria, Cipru, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia și Lituania, din fusul orar al Europei de Est, unul dintre cele trei fusuri standard din UE.

De ce s-a introdus ora de vară

Țările europene au adoptat schimbarea sezonieră a orei în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioade de război sau în timpul crizei petroliere din anii `70, potrivit executivului european.

Începând din 1980, UE a adoptat treptat legislație care a pus capăt calendarelor naționale divergente, astfel încât schimbarea să aibă loc în aceeași zi în toate statele membre.

Ora de vară în România, din 1932

În România, ora de vară a fost aplicată prima oară în 1932, între 22 mai și 2 octombrie, potrivit datelor Observatorului Astronomic. După o întrerupere de câteva decenii, a fost reintrodusă în 1979, iar din 1997 se aplică regula actuală, cu trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea în ultima duminică din octombrie.

De ce se mai schimbă ora

Pe 12 septembrie 2018, executivul european a propus eliminarea schimbării sezoniere a orei în UE, după o consultare publică cu aproximativ 4,6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% în favoarea renunțării.

Parlamentul European și-a adoptat poziția pe 26 martie 2019, în cadrul procedurii 2018/0332(COD), cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă și 51 de abțineri, susținând propunerea, dar a amânat termenul pentru 2021.

Votul eurodeputaților nu a fost însă suficient pentru ca măsura să devină lege. Decizia finală aparține atât Parlamentului European, cât și Consiliului UE, unde sunt reprezentate guvernele statelor membre, iar în Consiliu discuțiile s-au blocat încă din 2019.

Studiu

Subiectul a revenit pe agendă în 2025, când președinția poloneză a Consiliului UE a propus un test de doi ani, la nivelul întregii Uniuni, cu ora de vară menținută permanent.

În timpul analizei, statele membre au cerut date suplimentare, iar comisarul european Apostolos Tzitzikostas a anunțat un studiu despre efectele renunțării la schimbarea sezonieră a orei.

Potrivit unei informări prezentate la reuniunea Consiliului din 8 iunie 2026, studiul a fost lansat oficial în februarie 2026 și este realizat de un consorțiu format din Ecorys, Capgemini, Stratec și CE Delft.

În prima etapă, desfășurată între februarie și aprilie, autoritățile naționale au primit chestionare și au urmat interviuri, iar rezultatul a fost stabilirea a zece scenarii de analiză.

Acestea pornesc de la alegerea fiecărui stat între ora de vară și ora standard, păstrate permanent, și acoperă atât renunțarea la schimbarea orei în întreaga Uniune, cât și variante parțial armonizate, cu noi diferențe de oră la granițele dintre statele membre sau cu țări din afara UE.

Efectele vor fi analizate pentru piața internă, economiile de energie, transporturi și sănătatea publică.

A doua etapă, în desfășurare în iunie, adună date de la autoritățile naționale și de la actori neguvernamentali din sectoarele afectate, iar studiul ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.

Și în România s-a încercat renunțarea la ora de vară

În 2018, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1997. Senatul a respins-o în 2018, ca primă Cameră sesizată. Camera Deputaților are rol de for decizional în acest caz.

Guvernul nu a susținut inițiativa și, potrivit Agerpres, și-a păstrat această poziție și în punctul de vedere transmis Camerei Deputaților pe 22 ianuarie 2020. În plenul Camerei, propunerea a fost dezbătută pe 10 februarie 2021, iar deputații au decis retrimiterea ei la comisie.

Ce urmează

Până la o decizie la nivel european, schimbarea orei rămâne obligatorie în toate statele membre, inclusiv în România, iar ceasurile se vor da din nou înainte cu o oră în ultima duminică din martie 2027.

În martie 2026, executivul european a transmis că o soluție coordonată rămâne posibilă, dar că alegerea dintre ora de vară și ora standard, păstrate permanent, aparține fiecărui stat.

Studiul așteptat la finalul anului nu înseamnă renunțarea la schimbarea orei, el oferă doar date pentru discuțiile dintre statele membre.