„Ecranul nu ucide, dar însingurează”. Apelul lansat de Mirabela Grădinaru și Floriana Jucan pentru salvarea sănătății mintale a copiilor

Într-o lume în care adolescenții sunt conectați permanent la ecrane, specialiști, părinți și lideri de opinie avertizează că adevărata criză nu este tehnologică, ci umană.

Cum îi ajutăm pe copii să crească sănătos într-o lume în care telefonul, tableta și rețelele sociale au devenit parte din viața de zi cu zi? Aceasta a fost întrebarea care a stat în centrul conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine, sub egida ministerelor Sănătății și Educației, cu participarea unor specialiști din domeniul medical, al educației și al societății civile.

La dezbatere au luat parte neurologul Jan Martin Stransky, prorectorul UMF „Carol Davila”, Bogdan Popescu, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, Andrian Țîbîrnă, psihoterapeutul Irina Petrea, directorul Fundației Vodafone, Angela Galeța, profesorul Mircea Platon, dar și elevii Rareș Prisăcariu și Theodora Sorici, care au adus perspectiva generației direct afectate de transformările digitale.

Floriana Jucan: Asta înseamnă alienare

În deschiderea conferinței, directorul Q Magazine, Floriana Jucan, a descris fenomenul digitalizării excesive drept una dintre marile provocări ale prezentului.

„Continuăm demersul nostru de a conștientiza autoritățile, părinții, profesorii și reprezentanții companiilor de tehnologie că digitalizarea excesivă a vieții, dar mai ales a educației din școli, afectează mintea copiilor, sufletul lor și implicit relațiile interumane. În fața calculatorului, deși aparența este cea a solidarității într-o rețea umană, realitatea este cea a distanțării sociale, care îl face pe om să sară de la solidaritate la solitaritate, adică însingurare. Aceasta înseamnă alienare. Digitalizarea nu numai că ne separă de ceilalți, dar ne desparte și de noi înșine. Ea omoară deopotrivă și socialul și spiritualul”, a declarat Floriana Jucan.

Date alarmante privind situația din România

„România nu e la margine, e în frunte. Studiul Organizației Mondiale a Sănătății asupra adolescenților europeni arată că țara noastră are cea mai mare rată de utilizare problematică a rețelelor sociale din Europa, 22% dintre adolescenți, dublu față de media continentului. Fetele noastre de 13 ani raportează cea mai ridicată hărțuire online dintre toate țările studiate. Ecranul nu ucide, dar însingurează. Și singurătatea ucide”, a avertizat Floriana Jucan.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale evenimentului a fost mesajul transmis de Mirabela Grădinaru, care a îndemnat la mai multă empatie și la o înțelegere mai profundă a dificultăților cu care se confruntă copiii și adolescenții.

„Cred că discuția noastră nu ar trebui să înceapă cu întrebarea «Cum îi ținem departe de tehnologie?», ci poate cu una mai dificilă: «Cum îi ajutăm să trăiască sănătos într-o lume în care tehnologia va fi mereu prezentă?». Pentru copiii noștri, lumea aceasta nu este una nouă, este lumea în care s-au născut. Telefonul, tableta, rețelele sociale nu sunt pentru ei niște lucruri care au apărut la un moment dat în viață, sunt pur și simplu parte din viață”, a afirmat Mirabela Grădinaru.

Aceasta a vorbit și despre responsabilitatea adulților de a privi dincolo de simpla utilizare a telefonului.

„Părinții nu au întotdeauna răspunsurile. Nici nu cred că trebuie să le aibă, dar cred că putem încerca să rămânem aproape, să vedem copilul dincolo de ecran, pentru că uneori când noi vedem că stă prea mult pe telefon poate însemna pentru el nevoia de a aparține unui grup, poate însemna comparație, poate însemna frica de a nu fi exclus, singurătate sau poate fi pur și simplu locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”, a spus Mirabela Grădinaru.

Apel la dialog

„În această lume, poate una dintre cele mai importante forme de protecție pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune «E greu», «Mi-e frică» sau pur și simplu «Nu știu ce se întâmplă cu mine», iar răspunsul nostru să nu fie imediat o lecție, o critică sau o soluție, ci pentru început: «Te ascult»”, a declarat Mirabela Grădinaru.

Avertismentul neurologului

,,Inteligența artificială ne face viața mai ușoară, dar ne fură abilitatea de a gândi critic. Îmbrățișarea fără limite a digitalizării ne va distruge. Într-o societate în care viața înseamnă mai multe libertăți și mai puține războaie ca oricând, într-o eră în care oricine își poate permite să facă aproape orice, AI-ul vine să traseze niște direcții. Un creier care este pretutindeni, nu e nicăieri. Inteligența artificială nu este un instrument, este un agent care se face pe el mai puternic”, a avertizat neurologul Jan Martin Stransky.

O metaforă foarte interesantă pe care a menționat-o chiar la început de discurs a fost faptul că tehnologia digitală este asemeni unui imigrant (luând notă de actualul context politic din mai multe țări, printre care și România).

,,În momentul în care ne expunem la o informație nouă, creierul o pune rapid pe un raft unde mai are depozitate lucruri similare. Dacă nu îi dai ceva nou, el va rula aceleași programe, nu va mai creea conexiuni noi. Creierul are nevoie de experiențe proaspete ca să rămână ager. Un creier sănătos va ști să caute faptele, să reflecteze asupra lor și să ia decizii potrivite,” explică Stransky.

Vocea tinerilor

Vocea tinerilor a fost reprezentată de Theodora Sorici, elevă care a renunțat la TikTok și și-a limitat drastic utilizarea rețelelor sociale. „Nu puteam să mă concentrez la școală, aveam probleme cu somnul. Am renunțat la TikTok de patru ani. Am călătorit mai mult cu părinții mei, m-am întâlnit mai des cu prietenii, am citit și am început să mă simt mai bine în pielea mea”, a mărturisit aceasta.

La rândul său, Rareș Prisăcariu a cerut interzicerea telefoanelor în școli și a subliniat că adevăratele amintiri nu se construiesc în mediul virtual.

„Adulții trebuie să vină cu soluții, să fie mai prezenți în viețile copiilor. Peste ani nu ne vom aminti ce am văzut pe TikTok, ci amintirile și timpul petrecut cu părinții”, a spus elevul, care a susținut și revenirea la scrisul de mână și la activitățile care dezvoltă atenția și memoria.

Concluzia conferinței a fost una comună: tehnologia trebuie să rămână un instrument util, nu un substitut pentru relațiile umane, educație și gândirea critică. Iar pentru a proteja sănătatea mintală a noilor generații, soluțiile trebuie să vină deopotrivă din familie, școală și societate.

Evenimentul s-a desfășurat sub egida ministerului Sănătății, ministerului Educației și Cercetării, cu susținerea Academiei de Științe Medicale, Spitalului Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Fundației „Vodafone”, OMNIASIG, Spitalul SANADOR, ECO SUD, CLAROTY, Florăria IRIS și Uniunii Studenților din România.

Cu această ocazie, a fost lansată și ediția în limba română a volumului The Rise and Fall of the Human Mind („Ascensiunea și decăderea minții umane”), semnat de profesorul neurolog Jan Martin Stransky, publicată de Editura Litera.