Serbia votează duminică, 25 octombrie 2026, într-un scrutin parlamentar anticipat transformat într-un test politic major pentru Aleksandar Vučić. Mișcarea studențească, născută după tragedia de la Novi Sad, contestă dominanța Partidului Progresist Sârb și promite reforme instituționale, într-o campanie marcată de proteste masive, acuzații de corupție și îngrijorări privind condițiile electorale.
Alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie 2026, pun față în față două modele politice opuse: guvernarea de lungă durată a lui Aleksandar Vučić și alianța Partidului Progresist Sârb (SNS), pe de o parte, și Lista Studențească, o formațiune apolitică născută din cele mai ample proteste din istoria recentă a țării, pe de altă parte. Scrutinul are loc după aproape doi ani de mobilizare civică declanșată de prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie care a provocat moartea a 16 persoane.
Deși votul este parlamentar, el este perceput de mulți analiști ca un referendum asupra puterii lui Vučić, care conduce politica sârbă de peste un deceniu, fie ca prim-ministru, fie ca președinte. Președintele în funcție a demisionat pentru a candida la funcția de prim-ministru, iar Partidul Progresist Sârb încearcă să-și păstreze controlul asupra Adunării Naționale, formată din 250 de mandate.
Contextul electoral și regulile votului
Parlamentul sârb este unicameral și are 250 de locuri, repartizate printr-un sistem proporțional de liste închise, într-o singură circumscripție națională. Pragul electoral pentru partide și coaliții este de 3%, în timp ce listele minorităților naționale beneficiază de un prag natural. Fiecare listă trebuie să includă cel puțin 40% reprezentare din partea genului mai puțin reprezentat.
Comisia Electorală Republicană a validat 18 liste electorale. Aproximativ 6,45 milioane de cetățeni sunt înscriși pe listele electorale, iar numărul alegătorilor înregistrați în străinătate a depășit 100.000, de aproximativ trei ori mai mult decât la alegerile din 2023. Pentru formarea unei majorități parlamentare sunt necesare 126 de mandate.
Alegerile se desfășoară într-un context de tranziție prezidențială accelerată. După demisia lui Vučić, președinta Adunării Naționale, Ana Brnabić, a preluat atribuțiile de președinte interimar. Potrivit legislației sârbe, alegerile prezidențiale trebuie organizate în termen de trei luni de la încetarea mandatului titularului, cu termen limită pe 25 decembrie 2026.
Tragedia de la Novi Sad și protestele studențești
Punctul de plecare al crizei politice a fost prăbușirea, pe 1 noiembrie 2024, a copertinei recent renovate a gării din Novi Sad, care a ucis 16 oameni, printre care doi copii. Inițial, protestele au cerut o anchetă independentă și tragerea la răspundere a celor vinovați, însă ele s-au extins treptat într-o contestare mai largă a corupției, a lipsei de transparență și a controlului politic asupra instituțiilor.
Mișcarea „Studenți în blocadă” a devenit în timp principalul pol de mobilizare civică din Serbia. Demonstranțiile au atins un punct culminant în martie 2025, când peste 325.000 de oameni au participat la un miting la Belgrad. Organizatorii au cerut constant alegeri anticipate, considerând că doar un scrutin poate deschide calea unei reforme instituționale reale.
La doar câteva zile înainte de vot, peste 100.000 de oameni au participat la mitingul final al mișcării studențești din Belgrad, potrivit grupului independent de monitorizare Archive of Public Gatherings, care a estimat aproximativ 150.000 de participanți. Manifestația a evidențiat capacitatea mișcării de a mobiliza nu doar tineri, ci și cetățeni de vârste și medii sociale diferite.
Lista Studențească: un adversar fără lider
Lista Studențească este principala forță de opoziție din aceste alegeri. Ea a apărut din mișcarea studențească și este formată din 250 de candidați, număr egal cu numărul de locuri din Adunarea Națională. Lista nu are un lider unic și funcționează pe baza unei conduceri colective, un element neobișnuit în peisajul politic sârb.
Candidații au fost selectați printr-un proces de democrație participativă, derulat pe parcursul a mai mult de un an de blocade, adunări generale și comitete studențești. Fiecare facultate a primit un număr de locuri proporțional cu dimensiunea sa, iar lista include persoane de diferite vârste, profesii și medii, însă fără studenți. Printre candidați se numără medici, ingineri și profesori, persoane care și-au construit cariera în afara politicii.
Programul mișcării, denumit „Planul Studențesc”, pune accent pe combaterea corupției sistemice, independența justiției, auditul cheltuielilor publice pentru infrastructură și responsabilizarea instituțiilor. Lista a reușit să atragă sprijinul unei părți importante a opoziției tradiționale: Partidul Democrat, Frontul Verde-Stânga și Mișcarea Cetățenilor Liberi au renunțat la liste proprii pentru a direcționa alegătorii spre formațiunea studențească.
Mișcarea s-a bazat și pe o campanie digitală amplă. Potrivit propriilor estimări, aceasta reunește aproximativ 900 de influenceri, cu o audiență cumulată de peste 40 de milioane de urmăritori. Sloganul campaniei, „Studenții câștigă!”, apare frecvent în comentariile postărilor guvernamentale de pe TikTok și X.
Vučić și Partidul Progresist Sârb
Aleksandar Vučić rămâne figura centrală a politicii sârbe. Aflat la conducerea țării de 12 ani, fie ca prim-ministru, fie ca președinte, el a câștigat fiecare scrutin la care a participat din 2012. În aceste alegeri, el candidează din nou pentru funcția de prim-ministru, în fruntea listei „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”, dominată de SNS.
Coaliția guvernamentală include, printre alții, Partidul Pensionarilor Uniți, Țăranilor și Proletarilor, Partidul Unit al Țăranilor, Partidul Radical Sârb și alte formațiuni mai mici. Programul guvernamental pune accent pe dezvoltarea infrastructurii, investițiile străine directe, stabilitatea națională și proiecte majore finanțate de stat, inclusiv Expo 2027 de la Belgrad.
Vučić a prezentat decizia de a demisiona din funcția de președinte și de a candida pentru funcția de prim-ministru drept o alegere în favoarea gestionării directe a dezvoltării economice și a administrației. Opoziția susține, în schimb, că mutarea urmărește menținerea controlului centralizat asupra aparatului de stat și păstrarea unui teren electoral inegal.
În campanie, liderul sârb a atacat frecvent mișcarea studențească, acuzând-o că ar fi susținută din străinătate și că ar urmări o lovitură de stat. „Să nu uităm niciodată cum au încercat să răstoarne statul nostru”, a declarat Vučić în fața susținătorilor săi, invitându-i să „îi învingă decisiv”.
Pe lângă celelalte „păcate”, lui Vučić i se reproșează și încercarea de a-l disculpa pe Ratko Mladic, de crimele împotriva umanității, dar și folosirea imaginii acestuia, recend decedat, în campania electorală.
Un sondaj care schimbă raportul de forțe
Un sondaj publicat de New Serbian Political Thought, un institut independent de sondare a opiniei publice, plasează Lista Studențească ușor înaintea partidului lui Vučić, cu 44,5% față de 42,7%. Este prima dată în peste un deceniu când o listă de opoziție conduce un sondaj național înaintea unor alegeri.
Autorii sondajului au avertizat însă că datele reprezintă o fotografie de moment, nu o proiecție a rezultatului final. Ei au menționat și presiunile și atacurile venite din partea guvernului după publicarea unor rezultate anterioare. Tabloidele proguvernamentale și liderii SNS au atacat repetat institutele independente de sondare, etichetându-le drept „cercetători falși”.
Chiar și în absența unei victorii clare a opoziției, rezultatul ar putea slăbi legitimitatea guvernării. Analistul Igor Novaković, de la Centrul pentru Afaceri Internaționale și de Securitate, apreciază că, dacă SNS nu pierde decisiv, partidul și guvernul vor trece printr-o perioadă de autoritate și legitimitate diminuate.
Celelalte forțe politice
Deși competiția principală se concentrează pe Lista Studențească și pe blocul guvernamental, alte formațiuni rămân în cursă. Coaliția „Serbia Europeană”, care reunește Partidul Libertății și Justiției, condus de Marinika Tepić, și Serbia Centru, condus de Zdravko Ponoš, promovează reforme privind statul de drept și alinierea imediată la politica externă a Uniunii Europene.
Lista „Ivica Dačić – Factor de stabilitate!” adună partide care au făcut parte din guvernarea alături de SNS, printre care Partidul Socialist al Serbiei, Partidul Social-Democrat al Serbiei și Serbia Unită. Aceste formațiuni încearcă să-și păstreze influența în eventualele negocieri pentru formarea guvernului.
În dreapta spectrului politic, alianța „Dreapta Autentică”, centrată pe Alternativa Democratică Națională și pe Noul Partid Democrat al Serbiei, condus de Miloš Jovanović, promovează poziții național-conservatoare. Alianța se opune acordurilor susținute de Occident privind Kosovo și unei integrări europene mai profunde, criticând atât guvernarea SNS, cât și Lista Studențească.
Printre celelalte liste se numără formațiuni ale minorităților naționale, partide regionaliste, mișcări civice și liste cu orientare pronunțat prorusă. Aceste grupări ar putea deveni importante dacă niciun bloc nu obține majoritatea de 126 de mandate, întrucât ar putea influența formarea coaliției guvernamentale.
Corupția, economie și condițiile alegerilor
Campania electorală este dominată de probleme legate de guvernare, siguranța infrastructurii, acuzațiile de captură a statului și schimbarea echilibrului puterii executive. Prăbușirea copertinei din Novi Sad a transformat preocupările privind siguranța tehnică într-o critică mai amplă la adresa achizițiilor publice și a supravegherii instituționale.
Opoziția a pus accent pe vulnerabilitatea contractelor publice pentru infrastructură, inclusiv pe pregătirile pentru Expo 2027 de la Belgrad. Guvernarea subliniază, în schimb, creșterea salariului minim, ajustarea pensiilor și stabilitatea macroeconomică obținută în timpul mandatelor sale.
Inflația persistentă, stagnarea salariilor reale, deteriorarea serviciilor publice și disparitățile regionale figurează în platformele mai multor partide. Lista Studențească și coalițiile de centru-stânga pun accent pe responsabilitatea în sectorul public, finanțarea sănătății și educației și reforme economice menite să reducă emigrarea tinerilor.
Condițiile electorale rămân o sursă majoră de îngrijorare pentru organizațiile civice. Organizații precum CRTA au semnalat cereri repetate pentru un audit independent al registrului electoral, rapoarte privind presiunile administrative asupra angajaților din sectorul public și acces inegal la televiziunile naționale. Cu câteva zile înainte de vot, 24 de organizații ale societății civile au avertizat că nu sunt întrunite condițiile pentru alegeri libere și corecte.
Serbia, Uniunea Europeană și Rusia
Serbia este stat candidat la Uniunea Europeană din 2012, iar negocierile de aderare au început în 2014. Până în prezent, 21 de capitole, plus un capitol dedicat normalizării relațiilor cu Kosovo, au fost deschise, dar doar două au fost închise provizoriu.
Relațiile dintre Belgrad și Bruxelles s-au răcit în ultimul an, în contextul represiunii asupra protestatarilor și al deciziei lui Vučić de a nu participa la Summitul UE-Balcanii Occidentali din 2025. Aproximativ 1,5 miliarde de euro alocați prin Planul de Creștere ar putea fi înghețați în contextul reformelor judiciare contestate și al atacurilor asupra independenței mass-media.
Serbia a refuzat să impună sancțiuni Rusiei, iar Vučić a participat anul trecut la parada de Ziua Victoriei de la Moscova. Comisia Europeană a recunoscut în raportul său din 2025 că protestele masive reflectă frustrarea cetățenilor față de corupție și de percepția lipsei de responsabilitate și transparență.
Scenarii posibile după vot
Dacă coaliția condusă de SNS își păstrează majoritatea parlamentară, Vučić ar consolida puterea executivă în Guvern, iar președinta interimară Ana Brnabić ar rămâne în funcție până la alegerile prezidențiale din decembrie. Un astfel de rezultat ar însemna, pe termen scurt, continuitate politică, dar și o guvernare confruntată cu o opoziție mai puternică și cu presiuni internaționale crescânde.
Dacă Lista Studențească și aliații săi obțin împreună majoritatea, Adunarea Națională ar intra într-o perioadă complexă de negocieri postelectorale. O eventuală coaliție de opoziție ar putea propune un guvern interimar de experți, cu misiunea de a implementa reforme instituționale, de a consolida independența justiției și de a revizui legislația electorală.
În cazul unui parlament fragmentat, în care niciun bloc nu ajunge la 126 de mandate, partidele minorităților etnice și listele independente ar câștiga o influență decisivă în formarea guvernului. Negocierile prelungite ar putea prelungi incertitudinea politică până la sfârșitul anului 2026, exact în perioada în care trebuie organizate alegerile prezidențiale.
Analystii avertizează că un rezultat strâns ar putea genera instabilitate postelectorală, mai ales dacă ambele tabere își declară victoria. Vučić, care controlează poliția sârbă, a declarat că va reprima eventualele tulburări după vot.
De ce contează scrutinul
Alegerile din 25 octombrie reprezintă cel mai serios test electoral la care este supusă guvernarea SNS din 2012. Ele pot decide nu doar componența următorului guvern, ci și direcția reformelor instituționale, relația Serbiei cu Uniunea Europeană și capacitatea mișcării civice de a transforma protestul de stradă în putere politică.
Pentru Lista Studențească, un rezultat puternic ar valida un model politic neconvențional, bazat pe conducere colectivă, candidați din afara politicii și o agendă centrată pe statul de drept. Pentru Vučić, menținerea majorității ar confirma rezistența aparatului politic construit în ultimul deceniu, chiar și într-un context de mobilizare civică fără precedent.
Indiferent de rezultat, scrutinul va marca o schimbare importantă în politica sârbă: o competiție în care opoziția a reușit, pentru prima dată după ani de fragmentare, să se unească în jurul unei platforme comune și să pună în discuție dominanța unui lider aflat la putere de peste un deceniu.