Actualul preşedinte al României depune eforturi susţinute pentru a bate orice record în materie de minciună, contradicţii flagrante şi declaraţii halucinante. Confuzul locatar de la Cotroceni zice azi că situaţia e verde, mâine, că e albastră, iar poimâine se înfinge pe sticla TVR şi înjură opoziţia şi ziariştii pentru că, vezi Doamne!, din cauza acestora în discursurile sale apare câte o „imprecizie”.
Cotidianul.ro a făcut un scurt inventar al fonfleurilor lui Traian Băsescu, un inventar care ar putea fi amuzant, dacă personajul principal nu ar fi preşedintele ţării, iar deciziile sale nu ar afecta viaţa a 22 de milioane de cetăţeni români.
31.08.2011 – Într-o discuţie aprinsă purtată cu mai mulţi localnici din Roşia Montană, care i-au cerut să justifice stadiul în care a ajuns rezerva de aur a ţării, preşedintele Traian Băsescu le-a replicat, nervos, că aurul „s-a vândut ca să se dea pensii şi salarii”. La doar o oră după această declaraţie, într-o intervenţie la Realitatea TV, consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu a dezminţit spusele preşedintelui. „După ’89 şi până acum, România nu a vândut un gram de aur”, a asigurat Vasilescu. La alte câteva ore distanţă a intrat în horă şi Valeriu Ţurcan, tăcătorul de cuvânt al lui Traian Băsescu, susţinând că „s-a produs o confuzie şi preşedintele a fost imprecis în exprimare”. „Preşedintele ştia că, la un moment dat, România a avut peste 240 de tone de aur şi, în contextul discuţiilor de la Roşia Montană şi al cifrei vehiculate de unul dintre participanţi, s-a produs o confuzie, preşedintele plecând de la premisa de bună-credinţă a persoanei care a prezentat informaţia. În consecinţă, a fost vorba de o imprecizie în afirmaţia preşedintelui, imprecizie pe care domnia sa o regretă. A fost o discuţie într-un context aparte. La un moment dat s-a produs o confuzie şi preşedintele a fost imprecis în exprimare. Nu a fost vorba de o vânzare de aur în acest scop. Preşedintele m-a mandatat să vă precizez că regretă acea imprecizie de la Roşia Montană”, a spus Ţurcan.
3.12.2009 – Traian Băsescu la confruntarea televizată cu Mircea Geoană, vorbind despre proiectul minier de la Roşia Montană: „Nu am o părere consolidată în acest moment. În principiu mi-aş dori ca România să extragă cele 600 tone de aur şi 2.000 de tone de argint. Personal, voi fi susţinătorul soluţiei recomandate de specialist. Nu voi influenţa politic nici o decizie. Dar ar trebui să le exploatăm singuri, cu condiţia să nu afectăm siturile arheologice şi mediul înconjurător”.
Ce face preşedintele la distanţă de un an şi jumătate? Propagandă deşănţată şi intervenţii la vedere în favoarea firmei RMGC! Ţipă, ameninţă, dă ultimatumuri pentru a se începe cât mai repede extracţia aurului din Apuseni, în favoarea canadienilor, a grecilor şi oricui mai bate pe la poarta Palatului Cotroceni. Şi atunci cum rămâne cu promisiunea de a nu influenţa politic nici o decizie în legătură cu proiectul de la Roşia Montană?!
3.12.2009 – În aceeaşi dezbatere televizată, ultima înaintea turului doi de la prezidenţiale, Mircea Geoană atrage atenţia asupra faptului că Băsescu vrea, în următorul mandat, să-i dea Poşta Română lui Dorin Cocoş. Băsescu a răspuns, hăhăind: „Îl vedeţi dumneavoastră pe Cocoş poştaş?”.
Da, se pare că Dorin Cocoş chiar a devenit patronul poştaşilor! Şi asta s-a întâmplat încă din februarie 2010. Atunci când soţul Elenei Udrea a reuşit să îşi planteze omul de casă la conducerea Poştei Române. Mai mult, conform unor informaţii din surse guvernamentale, acum în toamna lui 2011, la nivelul Ministerului de Finanţe se află în pregătire o Hotărâre de Guvern care va scoate Compania Naţională Poşta Română la privatizare. Atât caietul de sarcini ce urmează a fi întocmit, cât şi prevederile Hotărârii de Guvern fac din privatizarea Poştei o dedicaţie pentru o companie internaţională în care Dorin Cocoş va deţine majoritatea acţiunilor şi, implicit, controlul. Viitoarea companie proprietară a Poştei Române se va numi Rompost şi este constituită din asocierea în participaţiune a unei firme româneşti, proprietatea lui Dorin Cocoş, şi a grupului elveţian Invexis, cel mai important furnizor de servicii informatice şi soft al poştei elveţiene. Caietul de sarcini, ce urmează a fi dat publicităţii în scurt timp, va conţine, ca o condiţie a participării la procesul de privatizare, ca societatea care se înscrie la privatizare să aibă în componenţă minimum 60% capital românesc, aceasta pentru a descuraja operatorii europeni importanţi (DHL, Deutsche Post) să participe la privatizare. Deocamdată nu se ştie preţul cerut de stat pentru privatizarea Poştei, dar, conform informaţiilor noastre, acesta va fi unul modic, având în vedere că, în 2009 şi 2010, bilanţul contabil a ieşit pe pierdere. Surse din conducerea Poştei Române au declarat pentru cotidianul.ro că pagubele înregistrate în 2009 şi 2010 de Poşta Română, primele din istoria acesteia, fac parte din planul acaparării totale de către Cocoş a societăţii.
26.05.2010 – Preşedintele Traian Băsescu a afirmat la întâlnirea cu parlamentarii din Coaliţia guvernamentală că s-a aflat „sub influenţa băuturilor alcoolice” când a susţinut în 2009, în campania prezidenţială, că pensia minimă socială garantată trebuie să fie de 500 de lei.
8.02.2006 – Într-o declaraţie acordată cotidianului american „The Washington Post”, Băsescu a negat vehement că ar fi acceptat înfiinţarea vreunei închisori secrete pe teritoriul României, arătând că atât CIA, cât şi alte agenţii americane, precum FBI, desfăşoara în ţara noastră doar operaţiuni informative antiteroriste într-un centru deschis la câteva luni după atentatele din 11 septembrie 2001.
Iată că, la cinci ani distanţă de la declaraţiile furioase din „The Washington Post”, realitatea ne demonstrează că preşedintele României ori minte cu neruşinare, ori vorbeşte gura fără el, aflându-se, după cum singur a mărturisit, „sub influenţa băuturilor alcoolice”. În data de 1.09.2011,documentele depuse într-un proces din Statele Unite, între doi subcontractori ai Guvernului american, confirmă faptul că presupuşi „combatanţi inamici” au fost aduşi de CIA pe teritoriul României. Mai mult, europarlamentarul PNL Norica Nicolai a confirmat ieri pentru Antena 3 că şi subcomisia de anchetă privind închisorile CIA, pe care liberala a condus-o în Parlamentul României, în 2008, a ajuns la aceleaşi concluzii: pe teritoriul României au fost aduşi prizonierii CIA.
21.02.2007 – Înaintea declanşării în Parlamentul României a procedurii de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu, acesta l-a atacat furibund pe prim-ministrul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, pe tema „băieţilor deştepţi din energie”.
„Domnule prim-ministru, în energie avem o mafie, o ştiţi de doi ani şi nu faceţi nimic!”, a spus Băsescu.
Doi ani mai târziu, după ce a câştigat al doilea mandat prezidenţial, în mass-media au început să apară stenogramele din dosarul ALRO, dosar în care sunt implicaţi până peste cap Traian Băsescu, Theodor Stolojan, Elena Udrea şi Dorin Cocoş. Au curs gârlă transcrierile interceptărilor telefonice şi ambientale între personajele mai sus amintite şi magnaţii ruşi de la Alro. Şi atunci, cum rămâne cu „mafia băieţilor deştepţi din energie”?! Se poate trage concluzia că preşedintele Băsescu a făcut tapaj pe tema respectivă doar pentru a-i îndepărta din fruntea bucatelor pe acei „băieţi deştepţi din energie” care nu aparţineau de Palatul Cotroceni şi pentru a-şi instala la robinetele cu milioane de euro din energie propria sa trupă de „băieţi deştepţi din energie”?!
9.12.2010 – La TVR, Traian Băsescu a părut lovit de un nou acces sever de amnezie. Astfel, preşedintele a justificat decizia guvernului său de tăiere a concediului maternal de doi ani prin faptul că soţia sa a stat în concediu post-natal doar trei luni. Numai că prima Maria Băsescu şi-a contrazis soţul cu ceva ani în urmă, spunând într-unul dintre puţinele interviuri pe care le-a acordat, că după naşterea celor două fiice a fost tot timpul casnică! Mai mult, Traian Băsescu însuşi îşi lăudase deseori soţia, anterior interviului din 9.12.2010 de la TVR 1, pentru că şi-a sacrificat cariera ca să îi crească cele două fiice. Ce mai contează încă o minciună! Băsescu a declarat pe 9 decembrie anul trecut, la TVR1, în legătură cu decizia executivului său de a elimina concediul maternal plătit de doi ani: „Guvernul a trebuit să se gândească la o variantă care să permita reintegrarea în câmpul muncii cât mai rapidă a mamei. Soţia mea a fost neintegrată în câmpul muncii trei luni. La ambii copii. Deci, nu am avut întotdeauna în România 24 de luni de ieşire din câmpul muncii”.
Şi am putea continua încă vreo două zile cu astfel de exemple de declaraţii când la stânga, când la dreapta ale lui Traian Băsescu, preşedintele „imprecis în exprimare” al României. Gogoriţele lui Traian Băsescu au dat naştere unor întrebări cât se poate de legitime. Ce credibilitate mai are preşedintele României, cel care minte chiar şi ce a trăit sau a spus el însuşi? Şi când şi în ce condiţii ar trebui să mai dăm crezare spuselor preşedintelui, după ce indicii ar trebui să ne ghidăm? După culoarea tricoului sau a cravatei pe care o poartă în ziua respectivă? Sau după limpezimea privirii prezidenţiale?
