Limbajul politic românesc evoluează spectaculos. Concomitent cu comportamentul politicienilor. Adică limba română ţine pasul cu realitatea. Merg împreună braţ la braţ. Şi mahalaua fascinată de bâlciul televizat se adaptează şi ea. Mereu auzi propoziţii care te crucesc. Şi întâmplări care te lasă cu gura căscată. Traian Băsescu, convins fiind că se află pe o punte sau într-un birt portuar, i-a zis unui constructor că dacă nu-şi respectă promisiunea „ne luăm de ciuf”. Adevărul e că am intra în antologia umorului universal dacă un maistru s-ar trage de păr cu şeful statului. Şi i-ar striga, mă, împuţitule, asta-i pentru halul în care ai adus ţara. Şi preşedintele i-ar zice, mă, boule, asta-i pentru că n-ai terminat lucrările la termenul promis. Ce ziceţi? Comic sau grotesc? Păcat că Traian Băsescu n-a lansat o asemenea invitaţie ceva mai demult. Părerea mea este că dacă românii ar fi trecut de la atitudinea când reverenţioasă, când vulgară la asemenea sancţiuni, cu siguranţă că lucrurile nu s-ar fi degradat într-un asemenea hal. Ba am fi înregistrat şi câte un succes. Ameninţarea lansată de Traian Băsescu ar fi prins şi în alte ţări europene şi ar fi ajutat cu siguranţă la rezolvarea unor dispute intrate în impas.
Trebuie să recunoaşteţi că, în ciuda primitivismului, tehnica este extrem de simplă. Cine nu-şi făcea datoria era scuturat rapid de ciuf. În primul rând, Traian Băsescu ar fi ajuns să semene cu Sebastian Bodu sau cu Răzvan Theodorescu. Îl zgâlţâiam de podoaba capilară şi pe Emil Boc (succesele istorice au început să-i contureze deja chelia!). Puteam să-i apucăm de bărbuţă şi pe Berceanu şi pe Vlădescu, mai ales pentru licitaţiile aranjate pentru şosele şi autostrăzi (în cazul primului) şi pentru iniţiativele periculoase pentru viaţa oamenilor, în cazul amorezului de la Finanţe. Cu o asemenea sancţiune brevetată în politică am fi putut să-i stricăm frizura de vitrină (Cooperativa Igiena) şi lui Adriean Videanu. Sigur, unii s-ar fi putut gândi la luatul de ciuf şi în cazul doamnelor înţepate. Adică Elena Udrea, Roberta Anastase, Monica Ridzi sau Elena Băsescu. Numai că asta ne-ar plasa imediat în afara spaţiului european. Oricât de primitiv este comportamentul politic al acestor cucoane, nici prin gând nu ne este permis să scăpăm din hăţuri această imagine de sfârşit de beţie, lansată de Traian Băsescu pe un şantier de la inundaţii.
Nu ştiu dacă luatul de păr ne scoate din criza în care ne aflăm. În schimb, ne fixează un diagnostic: „Buni de închis într-o cuşcă de nebuni”!
