1. România asistă cu uimire cum preşedinta Camerei Deputaţilor măsluieşte voturile pentru o lege fundamentală: Legea pensiilor. Secundată de Voinescu-Cotoi, manechina politică a PDL este prinsă cu ocaua mică. Dacă presa n-ar fi dat în vileag jongleria de circ (sau de Lipscani), azi aveam o lege furată.
2. Luni, vuvuzela politică a preşedintelui Traian Băsescu s-a dus în Parlament să ne spună aceleaşi lucruri pe care ni le-a mai spus în ultimul an. Resursele lingvistice, de informaţie economică şi de strategie ale lui Emil Boc sunt extrem de limitate. Premierul României n-a depăşit prima săptămână a lui Victor Ciorbea când ne prezenta dezastruoasa moştenire. Întrebat de jurnalişti despre isprava Robertei Anastase, micuţul premier de acum s-a delimitat în stilul lui Caragiale. Nu se amestecă în viaţa Parlamentului.
3. Tot luni seara, pe la toate talk show-urile, isprava Robertei Anastase a fost întoarsă pe toate feţele. Culmea este că între cei mai neîncrezători erau politicienii. Ei ziceau că n-o să i se întâmple nimic. Culmea este că o asemenea afirmaţie a venit de la preşedintele unui partid care a şi anunţat o plângere penală către Parchet. Adică de la Victor Ponta.
4. Marţi, Roberta Anastase a făcut o piruetă neaşteptată. Ne-a anunţat că PSD ar fi cerut 127 de miliarde de lei pentru a lăsa să treacă amintita lege. Afirmaţie şocantă, chiar dacă duduia din Cameră nu ştie că banii aceia la care se referea aveau fie moneda greşită, fie suma gogonată. Înclin să cred că într-o perioadă atât de proastă, nici socotind cu bile şi cu pietricele, PSD nu putea cere 30 de miliarde de euro!De unde? Din economiile lui Videanu, Berceanu, Blaga, Udrea, Negoiţă etc.?
5. Viaţa politică românească a intrat într-o viteză nebună. Şi într-un patinaj de mlaştină. Pe aceleaşi televiziuni, la 24 de ore, Traian Băsescu ne-a povestit aceleaşi lucruri ca şi Emil Boc. Şi el tot cu dezastruoasa moştenire de la liberali. Dă-i şi el cu frecatul ridichii în stil politic. Adică anticorupţie (ce vorbeşti, Gogule!). Şi ce ne-a zis: austeritate, solidaritate, muncă lungă şi pensii scurte. Şi evident, vopsitul cu smântână pe la mustaţă, ceva despre anticorupţie.
„Nimic nu alimentează mai mult neîncrederea decât corupţia şi conflictele de interese”, a zis preşedintele consumînd în mod inutil curentul electric de la Casa Poporului.
6. Părerea mea că omul acesta, dacă nu-i pus pe întors România cu roţile-n sus, o face fără să-şi dea seama, crezând că lustruieşte puntea şi că a păşit cu dreptul în ograda eternităţii.
7. Traian Băsescu mai este credibil doar pentru gaşca sa politică. Preşedintele n-a întors ochiul său citav spre oamenii pe care s-a sprijinit şi care acum sunt cu mâna până la cot în bugetul României. În discursul de la Parlament n-a zis nici pâs despre jongleria Robertei Anastase! Asta ne şi arată că sunt cu toţii pe-o mână. Se zdrobesc să dărâme, să facă bani şi să ne tragă mai spre Orientul Mijlociu.
