8 decembrie, 8 zile, 8 evenimente, la “Teatrul de Artă Bucureşti”
În 8 decembrie, “Teatrul de Artă Bucureşti” împlineşte un an! Cu această ocazie, deschide mai devreme perioada sărbătorilor de iarnă şi aniversează primul an de la inaugurarea Sălii de teatru prin 8 zile de sărbătoare.
Perioada celor 8 zile aniversare va începe şi se va încheia cu câte o PREMIERĂ, ambele spectacole fiind producţii proprii ale “Teatrului de Artă Bucureşti” pregătite special pentru prima aniversare pe scena proprie.
Cele 8 zile aniversare debutează, în data de 8 decembrie, cu premiera celei mai noi producţii, „6 din 49”, în regia lui regizorului Alexandru Maftei, cunoscut pentru filmele „Domnişoara Christina” şi „Bună, ce faci?”, cu Dana Voicu şi Liviu Cheloiu. Spectacolul este o comedie savuroasă despre ceea ce se poate întâmpla unui cuplu de oameni simpli atunci când sunt puşi în faţa unui bilet câştigător la loto care valorează 10 milioane de euro. Un spectacol care pune în discuţie felul în care o relaţie de cuplu poate rezista uneia din cele mai perfide ispite inventate vreodată: banii.
După un adevărat tur de forţă spirituală, cele 8 zile de evenimente se încheie pe 15 decembrie cu cea de-a doua premieră din program, „Procesul Cârtiţelor”, pe un text de Sorana Coroamă Stanca, o metaforă a lumii de astăzi, o poveste fantastică într-o lume reală.
Pe parcursul celor 8 seri ale evenimentului, din program mai fac parte spectacole de teatru precum „Un bărbat şi mai multe femei” în 10 decembrie, “Unora le place swingul” în 12 decembrie – cu problemele unui altfel de mod de viaţă, thriller-ul „Voyeur” în 14 decembrie, „Variaţiuni la invenţiuni” (13 decembrie) – pe ritmuri de pian, şi o seară specială, cu vocea inconfundabilă a Mariei Răducanu (11 decembrie).
Maria Răducanu la Teatrul de Artă
În primul an de la lansare, “Teatrul de Artă” nu doar că şi-a întâmpinat publicul în atmosfera caldă şi liniştită a propriei săli, micuţă, dar cochetă, ci şi-a uimit permanent spectatorii cu proiecte noi precum: Stagiunea de vară „Teatru Fără Tavan” (desfăşurată în amfiteatrul amenajat în faţa sălii de spectacole), “Teatrul de Artă Junior” (cu spectacolele pentru copii, puse în scenă în dimineţile de weekend), “Şcoala de Vară” (prin organizarea cursurilor de dezvoltare personală prin actorie), şase producţii proprii noi (“Ruleta Rusească”, “Colecţionarul”, “Voyeur”, “Unora le place swingul”, “6 din 49” şi “Procesul cârtiţelor” – ultimele două urmând a avea premiera în săptămâna aniversară).
În cei 3 ani de la înfiinţare şi după primul an într-un spaţiu propriu, “Teatrul de Artă” a reuşit să împlinească destinul a numeroase spectacole. Succesul Teatrului, măsurat în zâmbete şi aplauze, continuă să înalţe standardele şi să ofere spectatorilor proiecte şi mai îndrăzneţe.
“Un bărbat şi mai multe femei”
Spectacolul cu piesa lui Leonid Zorin, de marţi, 10 decembrie, la ora 21.15, regizat de Bogdan Huşanu, îi are în distribuţie pe Paula Chirilă şi George Contantinescu.
Într-o societate în care bărbaţii încă se mai întreabă „ce-şi doresc femeile”, “Teatrul de Artă” Bucureşti a descoperit secretul eternului feminin: firea permanent schimbătoare a sexului „slab”.
Gavrunski, personajul masculin, cunoaşte de-a lungul spectacolului femeia înger, femeia exaltată, femeia paznic, femeia autoritară, femeia disperată, femeia victimă, femeia romantică – acestea devenind norocul şi ghinionul din viaţa sa.
“Unora le place swingul”
Trăim într-o lume a preferinţelor şi opţiunilor, a tendinţelor şi a liberului arbitru! Unii preferă iarna, alţii pescuitul, unii hainele în culori pastel, alţii… puiul la ceaun. Mulţi optează pentru filme horror, iar unora le place… swingul…
Textul, după o cunoscută şi premiată autoare din Statele Unite, tratează cu umor şi dezinvoltură, dar şi cu sensibilitate, problemele cuplurilor tinere din zilele noastre! Ce legătură poate exista între două cupluri vecine, un pui de elefant, sex şi lasagna? Iată un răspuns pe care îl puteţi afla numai dacă veţi accepta să vă dezbrăcaţi de prejudecăţi şi să deveniţi spectatori ai unui spectaculos spectacol al contrastelor, în care nonconformismul se îmbină cu sensibilitatea, iar umorul cu profunzimea sentimentelor.
Un spectacol după piesa Donnei Hoke care, cu siguranţă, vă va face să vă priviţi altfel vecinii…
Regia este semnată de Claudiu Puşcău. Cu Lavinia Munteanu, Anca Manolescu, Edgar Nistor, Marius Călugăriţa.
Joi, 12 decembrie, la ora 20.15.
“Variaţiuni la invenţiuni”
Spectacolul prezintă un concert. Mai exact un dublu concert de pian. Toate bune şi frumoase, numai că ideea de “dublu” şi de împărţire a pianului cu altcineva sună la fel de prost pentru fiecare dintre cei doi virtuozi interpreţi. Se lansează într-un periplu muzical, începând cu o variantă la 4 mâini a “Simfoniei a V-a” a lui Ludwig van Beethoven, dezvoltând o serie de variaţiuni muzicale şi conflictuale pornind de la acest inconvenient. Şi dacă nu era îndeajuns, le mai şi cade cu tronc aceeaşi femeie din public, iar confruntarea ia proporţii. Cât de mari şi unde se va ajunge?!
Cu Emilian Mârnea şi Petre Ancuţa.
Vineri, 13 deembrie, la ora 20.15.
“Voyeur”
Piesa lui Gardner McKay este un thriller psihologic de o extraordinară încărcătură emoţională. Protagoniştii – Tudor Istodor şi Alexandra Ioniţă – spun povestea unui psihopat care hărţuieşte femei şi care, departe de a le agresa fizic, reuşeşte să le ţină sub o continuă teroare, într-un joc al minţii care forţează graniţele moralităţii.
„Dacă piesa aceasta este despre ceva, atunci ea este despre abilitatea noastră vastă de a ne manipula unii pe ceilalţi. Despre darul nostru minunat de a minţi. Este despre puterea oribilă a carismei noastre. Este despre capacitatea noastră de a crede în orice adevăr, în forma în care ni se potriveşte. Este despre puterea noastră imediată de a ierta; nevoia noastră de a merge mai departe. Este despre compromis, despre dorinţa noastră de a ajunge în pat cu călăul. Este despre nelegiuirea noastră morală; pierderea instinctelor şi credinţelor noastre. Este despre capacitatea noastră de a asimila oroarea, faptul că o crimă este o crima doar dacă ni se întâmplă nouă; nimic altceva nu ne mânie.
Este despre crimele noastre oribile; nu despre faptul că se întâmplă sau că ştim de ele şi întoarcem pagina”, mărturisea Gardner McKay.
Regia Claudiu Istodor. Scenografia Iulian Băltăţescu. Cu Alexandra Ioniţă şi Tudor Aron Istodor.
Sâmbătă, 14 decembrie, la ora 20.15.
Lansarea la apă a lui “Volpone” la “Teatrul Mic”
Gheorghe Visu interpretează un Volpone de zile mari. Foto Adi Bulboacă
“Bani! Bani! Bani!” – Deviza bogaţilor care se visează, încă, şi mai bogaţi. “Avere! Avere! Avere!” – Visul treaz al îmbogăţiţilor de ieri, de azi, dintotdeauna. Realitatea canaliilor este mereu aceeaşi: scopul scuză mijloacele, atâta vreme cât aurul umple buzunarul şi teancurile de bancnote cresc.
Sâmbătă, 14 decembrie, la ora 19.00, sunteţi aşteptaţi la premiera spectacolului “Volpone”, după Ben Jonson, în regia lui Vlad Cristache. Textul scris acum mai bine de 400 de ani este mai actual ca niciodată. La adăpostul satirei, Ben Jonson a ales fabula pentru a caracteriza, încă de la botez, personajele sale simbol. Astăzi, când libertatea artistică merge mână în mână cu pandantul ei în societate, măştile cad, însă “băieţii răi” rămân la fel de fioroşi.
Povestea lui Volpone (interpretat de Gheorghe Visu), cel mai şiret şarlatan din Piaţa San Marco, este cea a oricăruia dintre farsorii de mare calibru: minciuna bine deghizată în jocul abil de-a bolnavul inocent. Mosca (Cristian Iacob), parazitul talentat şi meşter în basme frumoase pentru oameni mari, creduli şi avari, întinde plasa, iar prada nu se lasă aşteptată. Corbaccio (Mihai Dinvale), bătrânul abulic visând la o a doua tinereţe, Voltore (Marius Stănescu), avocatul pe cât de abil, pe atât de ticălos, şi Corvino (Tache Florescu), soţul gelos care schimbă oricând cinstea pe avere. În toată această goană a moştenitorilor de ocazie e loc şi pentru victime inocente: Celia (Irina Rădulescu) – soţia fidelă şi sinceră şi tânărul Bonario (Radu Iacoban/ Silviu Debu), omul de bine, care crede în adevăr şi dreptate.
În mijlocul Veneţiei, undeva pe Canal Grande, Vladimir Turturică a imaginat o lume care pluteşte pe apă, în acordurile muzicii live, pe ritmul dat de tobele lui Lucian Maxim. Iţele acestui scenariu se încurcă într-o comedie plină de fantezie, energie şi surprize.
O seară în care farsele se ţin lanţ, un spectacol vesel despre lumea tristă a cursei pentru banul care face şi desface totul.
Muzica: Lucian Maxim. Din distribuţie mai fac parte Viorel Cojanu, Gigi Iordache şi Lucian Maxim.
Premieră la Teatrul Bulandra
“Pescăruşul”
În premieră, Pescăruşul, la Teatrul Bulandra
Marţi 10 decembrie, la ora 19.00, sunteţi invitaţi la Sala “Toma Caragiu” (Studio Space), la un nou spectacol-laborator cu piesa lui A. P. Cehov, condus de Antoaneta Cojocaru în cadrul Laboratorului de Noapte.
„«Pescăruşul» nostru vorbeşte despre condiţia fără drept de apel a individului într-o societate împărţită între «învingători» şi «învinşi», despre iubire, ca fundament al existenţei, despre fractura dintre lumea dinlăuntru şi cea de dinafară, despre lupta interioară a individului pentru a rezista. Prezentat într-o manieră actuală, dinamică şi performantă, cu muzică live originală, momente de fizicalitate, teatru puternic realist psihologic, «Pescăruşul» este un spectacol despre adevărul acestui moment şi tocmai acest lucru cred că dăruieşte speranţă. O întâlnire extrem de rară între generaţii, stiluri şi experienţe diferite, distribuţia spectacolului este alcătuită din actori din majoritatea teatrelor bucureştene. Sunt recunoscătoare pentru generozitatea şi talentul colegilor mei, pentru dragostea lor de teatru, pentru înţelegerea lor că împreună putem schimba ceva. Acest an ne-a făcut să devenim o familie şi recomand cu bucurie asemenea experienţe şi altor colegi, după cum recomand cu bucurie pe aceşti colegi publicului. Valoarea acestui spectacol se sprijină în primul rând pe căutare, pe timpul şi energia acordate lui. Teatrul «Bulandra», prin directorul său Alexandru Darie, înţelege şi recunoaşte importanţa acestui tip de proiect”, afirmă Antoaneta Cojocaru.
În distribuţie: Mihaela Teleoacă, Adrian Ciobanu, Antoaneta Cojocaru, Ştefan Lupu, Richard Bovnoczki, Gabriel Răuţă, Ela Ionescu, Isabela Neamţu, Lari Giorgescu, Vlad Oancea, Adrian-George Popescu.
Muzica originală: Adrian-George Popescu. Scenografie: Mihai Păcurar.
Concept foto: Alex Iatan. Light design: Alexandru Darie.
Spectacolul “Dantelă”, din nou în repertoriul Teatrului Maghiar
Secvenţă din Dantelă, la Teatrul Maghiar din Cluj. Foto Biro Istvan
Teatrul Maghiar de Stat Cluj va relua în această stagiune, cu o nouă distribuţie, spectacolul “Dantelă”, pus în scenă de Kinga Mezei. Adaptarea scenică, semnată de Kornélia Góli şi Kinga Mezei, are ca bază romanul “Mamó” de Angi Máté. Reprezentaţiile vor avea loc duminică, 8 decembrie, la ora 16.00, luni, 9 şi luni, 23 decembrie, la ora 20.00.
Spectacolul, care spune povestea unei fetiţe orfane crescute de bunica sa, a fost realizat în premieră absolută pe scena clujeană, iar prima reprezentaţie a avut loc în 21 mai 2013. Dramaturgia este semnată de Kornélia Góli, costumele de Éva Gömöri. Muzica a fost compusă de Szilárd Mezei, iar fotografiile au fost realizate de Péter Fülöp. Rolul Bunei va fi jucat, în această stagiune, de Csilla Albert, iar rolul lui Angi de către Enikő Györgyjakab. Din distribuţie mai fac parte: Melinda Kántor, Sándor Keresztes, Loránd Váta, Balázs Bodolai şi muzicienii: Anna Szallós-Kis, Kati Kinga Szabó şi József Attila Szabó.
„Întregul spectacol şi fiecare interpretare în parte sunt determinate de fluctuaţia şi plutirea imaginilor consecutiv construite, la care sunt adecvate elemente scenice precum perdelele albe, fotografiile proiectate pe ele sau jocul umbrelor din spatele lor. Pe întreaga durată a spectacolului, ne aflăm la graniţa dintre memorie, realitate şi vis. Totuşi, mai mult de o oră şi jumătate trece pe neobservate, ulterior ne dăm seama că fiecare schimbare, toate mişcările şi gesturile au importanţa lor”, scria Zsolt Karácsonyi în revista “Helikon”.
Teatrul Odeon
“Copilăria lui Richard Wagner”
Copilăria lui Wagner, la Teatrul Odeon
Teatrul Odeon şi Asociaţia “Clasic e fantastic” prezintă, în cadrul proiectului educativ prin şi pentru muzică adresat copiilor “Clasic e fantastic – Copilăria marilor compozitori”, un spectacol pe scenariul lui Emanuel Ciocu.
Micuţul Richard Wagner locuieşte în casa tatălui său vitreg, care este actor. Scena de teatru îl fascinează, luminile strălucitoare, poveştile cu cavaleri şi prinţese, luptele cu spada şi fiinţele fantastice, zmei, pitici şi balauri… Când vrea să se joace, îşi imaginează că are un inel fermecat care îi dă toată puterea lumii şi un coif fermecat care îl face nevăzut atât pentru oameni cât şi pentru zei. Pe rând, i se pare că este strălucitorul cavaler Lohengrin în barca trasă de lebădă, Wotan – stăpânul zeilor sau misteriosul Olandez zburător. Dar cel mai mult îl fascinează super-eroul Siegfried şi aventurile lui fantastice.
Ascunşi sub patul lui Richard, şoriceii Sică şi Rică se lasă antrenaţi şi ei în poveştile scornite de bogata imaginaţie a băiatului, înaripată de lecturi de legende. Şi mai interesant este faptul că Richard se aşază tot mai des la pian şi conturează din sunete imaginile eroilor lui şi o face atât de bine încât Sică şi Rică îşi dau seama imediat despre cine este vorba. Încântaţi, ei vor povesti, la rândul lor, tuturor celor care îi ascultă, minunatele întâmplări pe care le-au urmărit cu ochii minţii, alături de micuţul Richard Wagner şi lumea sa muzicală.
Concepţie şi construcţie păpuşi: Aurelia Olteanu, Regia: Monica Ciută. Scenografia: Sânziana Tarţa. Consultant de specialitate: Cristina Sârbu.
Cu: Alin Olteanu, Monica Ciută, Sânziana Tarţa, Irina Sârbu, Aurelia Olteanu, Valeria Cristia, Raluca Ouatu (pian).
Avanpremiera va avea loc joi, 12 şi vineri, 13 decembrie, la ora 18.00, la Sala “Studio”.
Spectacolul este realizat cu sprijinul “Goethe Institut” din Bucureşti şi sponsorizat de DACIA.
Teatrul Naţional din Sibiu aduce pe scenă poveştile de Crăciun!
Poveste de Crăciun, la Teatrul Radu Stanca
Teatrul Naţional „Radu Stanca” prezintă duminică, 8 decembrie, ora 20.00, premiera spectacolului „Ţesătorul de vise – Poveste de Crăciun”, în regia lui Florin Coşuleţ. Evenimentul va avea loc la Studioul CAVAS din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte din Sibiu.
Actorii sibieni aduc magia sărbătorilor de iarnă într-un spectacol original ce are ca temă colindul din Ajunul Crăciunului. Povestea înduioşătoare scrisă de actorii Alexandru Curta şi Florin Coşuleţ înnoadă speranţele şi decepţiile unor tineri care se întâlnesc într-o staţie de tren, în Ajunul Crăciunului. Toţi sunt legaţi printr-un fir invizibil, acelaşi care leagă trecutul de viitor, denumit de unii destin, iar de alţii noroc. Cu umor, surprize şi drag de poveste, se întrevede la final o ţesătură din care luminează un singur ţel, acela de a colinda şi de a împărtăşi cu ceilalţi propria poveste. „Dorinţa ancestrală de a colinda în seara de ajun a Crăciunului este un sentiment ce nu ţine de tradiţia unei anumite comunităţi, ci este un imbold ce vine din filonul vital al fiinţei umane, împreună cu năzuinţa de a nu fi singur în această perioadă”, mărturiseşte Florin Coşuleţ, în timpul pregătirilor pentru acest spectacol.
„Ţesătorul de vise – Poveste de Crăciun” este un spectacol ce îmbină jocul actorilor cu muzica de cor şi instrumentală live într-o montare ce creează atmosfera unui loc mistic, plin de speranţă.
Din distribuţie fac parte studenţii Robert Mihart, Ana Maria Vereş, Constantin Podu, Sebastian Dobrescu şi Alexandra Ceaca, iar corul este format din studenţii anului I, II şi III ai Departamentului de Artă Teatrală din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu.
Teatrul Naţional Bucureşti
“Omul care a văzut moartea”
Scenă din Omul care a văzut moartea
Senzaţional! Planuri electorale date peste cap într-un oraş de provincie! Din cauza vieţii grele, un cetăţean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Oraşul îl vrea primar, familia este dezbinată. Politica va învinge dragostea?
Deznodământ tulburător! Informaţii noi arată că povestea a fost doar o farsă. Un impostor a înscenat totul în detaliu. Cine este până la urmă Omul care a văzut moartea şi a bulversat viaţa unui oraş?
Victor Eftimiu a scris nu mult, ci imens: 140 de volume, 40 de piese, 200.000 de versuri, 5.000 de articole literare şi a ţinut 1000 de conferinţe publice. Comedia “Omul care a văzut moartea” trezeşte şi astăzi interesul pentru că pare ruptă din realitatea imediată. Haimanaua simpatică şi plină de haz, de tip hollywoodian, ajunge pe scena TNB în interpretarea lui Lari Giorgescu, tânărul actor nominalizat la ultima ediţie a Premiilor UNITER la categoria Cel mai bun actor (pentru performanţa din “D’ale noastre”).
„Redimensionând statura şi personalitatea lui Al. Filimon, Costel Constantin propune (…) un „bărbat încă vital” care, din blajin şi cvasiresemnat devine împătimit, care îşi dezvăluie în chip neaşteptat noi energii şi noi resurse de demnitate şi luptă pentru a-şi împlini „visul”.
De admirat este şi Adela Mărculescu. Actriţa conferă Ralucăi Filimon (rol pe care l-a mai jucat, tot la Naţional, în 1997!) naturaleţe, căldură şi atent nuanţată implicare; o prezenţă ce dezvăluie un bogat evantai expresiv: sinceră preţuire, supunere tăcută, tăcere „diplomatică”, tentative de semnalare a erorilor, şi de arbitrare între „pietrele tari” etc.
O compoziţie extrem de minuţioasă şi foarte atent elaborată şi executată ne propune şi Marius Bodochi. În Vagabondul, Lari Giorgescu se remarcă prin eforturile succesive de compoziţie şi prin dezinvoltura cu care alternează măştile. (…) Ipostazele insolenţei Vagabondului cu o aroganţă şi un tupeu ce ating absurdul, ca şi toate schimbările de identitate – atestă o bună energie şi sunt credibile. Iar replicile Vagabondului rostite de Lari Giorgescu rămân vii şi păstrează prospeţimea”, scrie criticul Natalia Stancu.
Regia: Dan Tudor. Scenografie: Corina Grămoşteanu. Muzică: Gabriel Basarabescu. În distribuţie: Costel Constantin, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Florentina Ţilea, Răzvan Oprea, Lari Giorgescu, Tatiana Oprea.
Spectacolul poate fi vizionat duminică 8 decembrie, la ora 20.00, la Sala “Pictura”.
“Năpasta”
Marius Manole în Năpasta
Radu Afrim semnează spectacolul cu piesa lui I.L. Caragiale. Întâlnirea inovatorului regizor cu clasicul autor incită, intrigă, irită, dar, cu siguranţă, nu trece neobservată.
Singura dramă a lui I.L. Caragiale, istoria unei răzbunări feminine, “Năpasta”, în viziunea lui Afrim declanşează emoţie şi suspans, într-un spectacol puternic senzorial, instinctual, expresiv. Actorii creează o lume efervescentă, căreia muzica îi aduce un fior straniu. Un decor al cotidianului citadin, dar încărcat cu detalii telurice, prelungit într-o paradă suprarealistă a costumelor întregesc atmosfera obsedantă a spectacolului.
„Am atentat rar la texte de patrimoniu, dar când am făcut-o, am simţit nevoia să rămână urme. Ar fi inutilă o lectură cuminte la «Năpasta» (…) M-am plimbat cu Lorca, m-am tutuit cu Cehov… crezi că o să mă refuze Caragiale?!”, întreabă ludic Radu Afrim.
“Pentru Marele Public surpriza principală rămâne îmbinarea armonioasă a acţiunii cu muzica mereu prezentă şi spectaculosul vizualizării fiecărei scene teatrale. Decorul, dominat de culoarea albă, creat de tânăra scenografă Vanda Maria Sturdza, serveşte admirabil intenţia imaginii de suprarealism a reprezentaţiei. (…) «Năpasta» în propunerea lui Radu Afrim devine … o tragedie antică adaptată zilelor noastre (…)
«Năpasta» lui Radu Afrim este un spectacol eveniment al vieţii teatrale , răscolitor, impecabil conceput, lipsit de artificii teatrale inutile, profund în transmiterea novatoare, actuală a mesajului piesei, cu real efect emoţional”, apreciază Ileana Lucaciu.
Decoruri: Vanda Maria Sturdza. Costume: Cosmin Florea. Muzică originală: Valentin Luca, Luiza Zan. Coregrafie: Silvia Călin. Cu Marius Manole, Mihai Călin, Emilian Oprea, Crina Semciuc/ Simona Popescu.
Sâmbătă 7 şi duminică 8 decembrie, la ora 20.00, la Sala “Studio”.
“Tectonica sentimentelor”
Ilinca Goia în Tectonica sentimentelor
Piesa ne dezvăluie un joc al orgoliilor în care un bărbat devine miza pentru care patru femei au hotărât să lupte: speranţa, dragostea pură, şansa pe care niciodată nu au avut-o, dovada că îşi pot depăşi condiţia. Povestea pătrunde în viaţa intimă a Parisului zilelor noastre, cel sofisticat, al băuturilor fine şi al hainelor scumpe, dar şi cel al străzii, al luptei dure pentru supravieţuire. Celebrul dramaturg şi scriitor francez Eric Emmanuel Schmitt imaginează două personaje provenind chiar din România, ţara atâtor prejudecăţi, unde promisiunea e întotdeauna în altă parte.
Într-un decor redus la esenţial, “Tectonica sentimentelor” ne arată că între alb şi negru e loc şi pentru roşu şi că a iubi nu este deloc uşor.
Eric Emmanuel Schmitt a finalizat “Tectonica sentimentelor” în 2008, când a hotărât că o va monta el însuşi, la “Théâtre Marigny” din Paris. Piesa tratează teme care l-au preocupat constant pe autor precum întâlnirea dintre umilinţă şi orgoliu în dragoste sau confruntarea dintre adevăr şi minciună. „Trebuie să acceptăm să trăim în complexitate. Niciodată să nu simplificăm! Niciodată să nu amputăm! Cei care pretind că pot suprima dificultăţile sau contradicţiile existenţei, aceia sunt impostori!”, declara dramaturgul într-un interviu. Eric-Emmanuel Schmitt, romancier şi dramaturg francez, stabilit la Bruxelles, este unul dintre cei mai citiţi scriitori de limbă franceză din lume, fiind tradus şi jucat în peste 50 de ţări şi deţinând numeroase premii internaţionale.
Regia: Nicolae Scarlat. Scenografie: Ştefania Cenean.
Cu: Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu, Valentina Zaharia.
Spectacolul poate fi vizionat sîmbătă 7 şi duminică 8 decembrie, la ora ora 19.30, la Sala “Atelier”.
“Scara pisicii”
Irina Cojar în Scara pisicii
Scriitoare maghiară prezentă pe scenele din întreaga Europă, Katalin Thuróczy revine în România, după succesul „joi.megajoy” de la Teatrul Odeon, cu un nou spectacol, în regia Irinei Popescu – Boieru.
O piesă cu şi despre femei, a cărei autoare evită clişeele feministe, vorbind despre dragoste şi căsătorie într-o savuroasă manieră cinică. Un spectacol în care femeile se vor regăsi, măcar parţial, în cele două eroine, dar unde bărbaţii vor refuza categoric să se recunoască în personajul masculin absent.
O tragi-comedie cu accente poliţiste şi final neaşteptat, un text plin de suspans despre un joc de-a şoarecele şi pisica, în care se dispută inima aceluiaşi bărbat.
În distribuţie: Florentina Ţilea şi Irina Cojar.
Sâmbătă 6 decembrie, la ora 20.00, la “Sala Mică”.
“Încă-i bine!”
Eugenia Maci în Încă-i bine!
După ce a debutat cu succes în dramaturgie cu spectacolul „Cinci femei de tranziţie”, Rodica Popescu Bitănescu, interpretă şi regizoare, ne oferă o nouă incursiune la fel de incitantă şi de acidă în cotidian.
Cu vervă, cu haz, dar şi cu o undă de gravitate, dialogurile dezvăluie atitudini şi comportamente confruntate cu subiecte „la zi” dintre cele mai variate: de la succesul agramaţilor în afaceri, la stupiditatea emisiunilor de televiziune, de la dependenţa de calculator la mediocritatea clasei politice, de la hrana ecologică la salvarea conştiinţelor prin credinţă etc.
Cu: Cezara Dafinescu, Andrei Duban/ Vitalie Bichir, Eugenia Maci, Eduard Adam, Oana Vânătoru, Ecaterina Nazare, Rodica Popescu Bitănescu.
Duminică, 8 decembrie, la ora 20.00, la “Sala Mică”.
Teatrul Naţional pentru copii
“Darul lui Moş Nicolae”
În lumea copilăriei cu Marian Râlea
Teatrul Naţional pentru Copii, proiect iniţiat de “Fundaţia Abracadabra”, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, “înarmaţi” cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.
Magicianul Poveştilor împreună cu echipa îi invită pe cei mai mici dintre spectatorii teatrului la o stagiune plină de evenimente şi noutăţi, în care Jocul de-a Teatrul va fi din nou personajul-cheie al întâlnirilor duminicale, atât de îndrăgite de micuţi, dar şi de părinţi şi bunici, reuniţi pentru actuala stagiune în jurul unei teme comune, “Poveştile Românilor”.
În curând, un nou proiect pentru copii, mai mari şi mai mici, va prinde viaţă sub genericul “Teatrul ca un Joc” şi va fi un Club de iniţiere teatrală.
În distribuţie: Marian Râle, Adina Cristescu, Florin Pârvu şi Trupa de copii.
Duminică, 8 decembrie, la ora 11.00, la “Sala Media”.
Prof. Dr. Irinel Popescu – Transplantul de organe – o aventură a spiritului uman
Prof. Dr. Irinel Popescu conferenţiază la TNB
„Oricât ar părea de curios pentru un procedeu medical, termenul de «aventură» se potriveşte foarte bine istoriei transplantului de organe.
Chirurgi curajoşi au încercat să-şi salveze bolnavii, depăşind graniţa timpului. Bolnavi lipsiţi de orice altă şansă şi de orice speranţă şi-au încredinţat viaţa în mâinile lor, cu speranţa că le va fi salvată. Multe dintre aceste operaţii au fost efectuate, însă, atunci când nu se acumulaseră toate cunoştinţele necesare reuşitei. De aceea, istoria transplantului este presărată cu multe eşecuri şi tragedii.
Datorită lor, însă, s-a ajuns ca, în prezent, peste 150.000 de vieţi să fie salvate anual prin procedeele de transplant. Dacă nu ar fi existat acei temerari care au vrut să o ia înaintea timpului, astăzi am fi ştiut mult mai puţin despre transplant şi atâtea vieţi nu ar mai fi putut fi salvate”, se destăinuia Prof. Dr. Irinel Popescu.
Chirurgul Irinel Popescu este cazul exemplar al unui om care a făcut în România un lucru nemaifăcut până la el de nimeni şi pe care mulţi îl credeau cu neputinţă de făcut vreodată: primul transplant hepatic uman şi întemeierea unei veritabile şcoli româneşti de transplant hepatic.
Despre această performanţă chirurgicală, văzută ca o „provocare a spiritului uman”, va vorbi în conferinţa de duminică cunoscutul chirurg român. „Pe orice scară de valori, indiferent de meserie, talentul şi harul se plasează pe poziţii superioare. În profesia mea, care de milenii este considerată ca fiind umanistă prin excelenţă, ar fi nevoie mai mult de har. Restul vine din ore nesfârşite de muncă şi din sacrificii care ţes drumul unei persoane ce se simte potrivită în rolul acesta, de medic”.
Duminică 8 decembrie, la ora 11.00, la Sala Mică a Teatrului Naţional, Prof. Dr. Irinel Popescu va susţine conferinţa cu tema “Transplantul de organe – o aventură a spiritului uman”.
Marea actriţă Oana Pellea, la Londra, într-un rol de zile mari
Minunata actriţă Oana Pellea
Seria „Poveşti spuse-n româneşte” a anului 2013, iniţiată de producătorul independent Claudia Cîrlig, fostă bursieră a ICR Londra în programul de diplomaţie culturală în anul 2011, şi realizată în parteneriat cu ICR Londra, se încheie duminică, 8 decembrie, cu spectacolul “Vocea umană” de Jean Cocteau, un tur de forţă teatral, realizat de două mari doamne ale teatrului românesc, actriţa Oana Pellea şi regizoarea şi profesoara Sanda Manu. Spectacolul, pentru care celebra actriţă a fost nominalizată la premiul UNITER pentru interpretare în anul 2011, se va juca la “Cockpit Theatre”, situat în centrul Londrei.
Seria şi-a propus să aducă la Londra spectacole valoroase de dimensiuni mici, dar cu actori de primă mână. Iniţial, programul s-a adresat diasporei româneşti, dar începând din luna septembrie, spectacolele, jucate fie la “Leicester Theatre”, în Soho, fie la “Cockpit Theatre”, s-au deschis, cum e şi firesc, şi spre publicul britanic. Fiecare dintre cele trei spectacole – “Caramitru – Mălăele, câte-n lună şi în stele”, “Variaţiuni enigmatice” (cu Mircea Diaconu şi Alexandru Repan), “Dumnezeul de a doua zi” (cu Mirela Oprişor şi Vlad Zamfirescu) – s-a jucat de mai multe ori şi a fost primit cu entuziasm de un public de sute de persoane.
Despre “Vocea umană”, Oana Pellea declara: „Câteodată e vorba despre teatru, câteodată e vorba despre un pic mai mult…”. Departe de a fi un simplu spectacol de teatru, ci mai degrabă un laborator în care fiecare trăire vibrează în moduri nemaigândite, el este un tur de forţă afectiv, un monolog despre iubire şi trădare, despre viaţă şi acel “aimer malgré que”, după cum îl descrie Sanda Manu.
Oana Pellea, „actriţa-clovn, actriţa-furtună, actriţa excentrică, actriţa elaborată, într-un cuvânt, actriţa celebră”, după cum o caracteriza Sanda Manu, este una dintre cele mai cunoscute personalităţi teatrale şi cinematografice din România. Cariera sa impresionantă include roluri în filmul lui Alfonso Cuaron “Children of Men”, în producţia britanică semnată de Oliver Parker, “I Really Hate My Job”, în filmul lui Jean-Christophe Comar, “Fire and Ice”m sau în “Stare de fapt”, regizat de Stere Gulea. De asemenea, Oana Pellea are la activ peste 40 de roluri în teatru, dintre care cele mai reprezentative sunt: Maşa din “Trei surori” de Cehov, Lucius din “Iulius Cezar” de Shakespeare şi Catarina din “Îmblânzirea scorpiei”, în regia lui Mihai Măniuţiu. De-a lungul carierei, artista a primit numeroase premii, dintre care amintim Premiul “UNITER” pentru Cea mai bună actriţă (de două ori), Premiul Academiei Române „Aristizza Romanescu” pentru cariera teatrală şi cinematografică şi “Crucea Casei Regale” a României.
