Privatizarea războaielor Americii și Rusiei

La finalul săptămânii trecute, președintele SUA a anunțat retragerea din Siria a celor peste 2000 de militari americani aflați acolo, cu misiunea oficială de a antrena trupele milițiilor kurde, aflate mai mereu în linia întâi a războiului cu gruparea Stat Iaslamic.

Decizia lui Donald Trump a surprins întreaga lume, de la presă, până la înalți oficiali, inclusiv pe șeful Pentagonului, James Mattis, care și-a prezentat demisia. La fel a suprins, în urmă cu un an, numărul militarilor americani din Siria.

Administrația Barack Obama stabilise numărul maxim de militari americani din Siria la 503, în timp ce in Irak trebuiau să fie 5.262. La finalul lunii octombrie 2017, generalul James Jarrard, comandantul operațiunii Inherent Resolve din Siria, a declarat la un briefing televizat că în Siria sunt 4.000 de militari americani. Cine putea ști mai bine decat comandantul lor acest lucru? Cifra aceasta a stârnit imediat polemici, iar Pentagonul a intervenit. Eric Pahon, purtător de cuvant al Pentagonului a intervenit și a spus că generalul ce comanda trupele din Siria ”este și el om, a făcut o greșeală”. Pentagonul a anunțat apoi că în Siria sunt 2000 de militari americani. Adică de patru ori mai mult decât limita stabilită oficial și prezentă în comunicatele de presă transmise constant de Pentagon.

Aceeași confuzie și în cazul trupelor din Afganistan. În urmă cu un an, oficialii miliari anunțau constant că în Afganistan sunt 8.400 de militari, însă scăpări similare celei de mai sus au revelat un număr de circa 11.000 de militari. Trump a anunțat și retragerea a 7.000 de militari din Afganistan. Câți vor rămâne? 1.400 sau peste 4.000?

Așadar, retragerea anunțată de președintele Trump este o retragere totală, așa cum arată comunicatele oficiale, sau este o reducere la jumătate a numărului militarilor americani din Siria?

Aproape că nu mai contează aceste cifre, dacă este să ne uitam la acțiunile lui Erik Prince, ”negustorul morții”, fostul patronul firmei private de securitate Blackwater, redenumită de mai multe ori în ultimii ani. În urmă cu un an, Prince, care a susținut candidatura lui Trump la Casa Albă, i-a propus consilierului pentru Securitate al președintelui, H.R. McMaster, să-i înlocuiască pe militarii din Afganistan cu 5.000 dintre mercenarii săi. McMaster s-a opus, dar a fost înlocuit între timp cu John Bolton. S-a mai opus atunci și secretarul Apărării, James Mattis, dar și el a fost înlocuit. La câteva zile după demisia lui Mattis și anunțul lui Trump privind retragerea trupelor din Siria, Blackwater a cumpărat o pagină din revista de vânătoare și arme Recoil, pentru a publica o reclamă cu un mesaj cât se poate de simplu: ”Venim”.

Profitând de nemulțumirea lui Trump legată de cheltuielile mari pentru întreprinderile militare americane în Orientul Mijlociu, Prince a început în acest an o campanie agresivă pentru privatizarea războiului din Afganistan. Prince vrea ca în locul misiunii NATO din Afganistan să fie plătiți 6.000 de mercenari Blackwater, alături de 2.000 de membri ai forțelor speciale. Este de notat că Blackwater se numește acum Constellis, are un nou consiliu de administrație și nicio legătură oficială cu Prince. Însă acesta nu contenește să facă lobby pentru firmă.

Evgheni Prigojin, unul dintre apropiații lui Vladiomir Putin, este un Erik Prince în variantă rusaă, cu deosebirea că firmele de mercenari sunt în afara legii în Rusia. El ar fi finanțatorul mercenarilor din Siria, grupul Wagner, circa 2.500 de ruși, ceceni și militari de alte etnii din nordul Caucazului care luptă pentru pâna la 5.000 de dolari pe lună și pradă de război, în special petrolul sirian. Daca Prince își va susține cauza cu succes în SUA, războaiele din Orientul Mijlociu vor începe să se privatizeze, ceva deloc pe placul militarilor de carieră. ”Când americanii pun în joc credibilitatea țării, privatizarea nu este o idee înțeleaptă”, spunea fostul șef al Pentagonului, generalul James Mattis.