Exil pe o boabă de piper

Înghesuiți pe o boabă de piper, Iliescu, Băsescu, Constantinescu, Johannis, cum, necum, printr-un procedeu electromagnetic. Mircea Dinescu râde, întrebat fiind asupra fenomenului. Noi, poporanii din Piața Chibrit, ne minunăm, ce ne minunăm, văzând magia asta într-o vitrină de la LIDO, apoi fugim pe autostrada Soarelui unde cică ar fi venit niște cefalopode spațiale din Andromeda. Boaba de piper zace acum într-un pahar cu vin de Porto din care se pregătește să soarbă teribilul Gargantua. Gargantua a venit tocmai de la Paris dar gurile rele spun că ar fi vorba despre Balzac în carne și oase. Cum îl știm noi pe Dinescu, ar fi trebuit să vină François Villon. Oricum ar fi, oricine ar veni, președinții noștri, digitalizați printr-un efect vălurit și văluritor al câmpurilor magnetice, sunt în mare pericol. Nu știu cine i-ar putea salva. Pe autostrada Soarelui n-au mai venit cefalopodele spațiale din Andromeda, erau doar niște muncitori care frecau menta. Ai cui erau, ai cui nu erau, mai are vreo importanță?! Mentă? Ceai de mentă, da. Vrăjitoarea Omida fierbe niște mentă și ne face vrăji și ne zice că ea i-a exilat pe bieții președinți pe o boabă de piper nu Mircea Dinescu. S-o credem pe cuvânt? Ne-a pescuit de pe autostrada Soarelui, trecând ea pe acolo, cu dirijabilu’ ei de argint. Și de ce i-ai exilat, stimabilă vrăjitoare între vrăjitoare, întreb eu, scobindu-mă în nas. Bebe mă trage de mânecă, nu mai pune întrebări prostești că o să ne transforme-n broaște vrăjitoarea Omida, nici nu știi ce putere are! Păi dacă are o asemenea putere, să ne crească pensiile, să ne facă autostrăzi, să ne dea-n bobi de dragoste nebună! Băi, ești prost. Vrăjitoarele au putere în mediul metafizic, pricepi?! Ce să pricep? Că vrăjitoarele sunt mai neputincioase decât poeții? Păi poeții face revoluții, poeții dau de pământ cu dictatorii, poeții animă mulțimile! Ce-i puțin?! Nu e puțin, e total, se prostește Bebe în timp ce mă trage de mânecă să ne ducem la LIDO să vedem cum îi soarbe Gargantua pe cei patru președinți. Ce plăceri perverse, nu-i așa? În loc să ne apucăm de treabă, bărbătește, să dezvoltăm un șantier, să reparăm o școală, să ridicăm un munte în locul unei cariere de sulf, noi ardem gazu’ prin București după bibiluri metafizice!