2020 – unde au avut dreptate și unde s-au înșelat futurologii

Cu zeci de ani în urmă, cercetători, futurologi și agenții guvernamentale au încercat să prevadă ce se va întâmpla până în anul 2020. Oare submarinele vor atinge adâncimi record? Cine va conduce o țară anume, care vor fi puterile globale în 2020? Pământul va mai fi al fel? ”Nu aș fi surprins dacă la 92 de ani voi merge cu o mașină antigravitațională”, scria matematicianul D.G. Brennan, în 1968. Brennan nu a mai apucat anul 2020, a murit în 1980. USA Today a încercat să vadă dacă previziunile lui Brennan și ale altor oameni de știință s-au adeverit sau nu.

Naționalismul va dispărea

În 1968, Ithiel de Sola Pool, profesor de științe Politice la MIT, a previzionat că mai buna comunicare, traducerile mai performante și înțelegerea mai buna a naturii umane vor face ca oamenii să treacă mai ușor peste barierele etnice și naționale. ”În 2018, naționalismul va fi o forță pe cale de dispariție în lume”, scria el.

Realitatea arată că tocmai reversul este valabil. Globalizarea și imigrația nu au fost factori care să elimine naționalismul, ci fractori care l-au alimentat. Brexitul, alegerea lui Donald Trump și puseele naționaliste din Franța, Austria, Germania, Italia, Ungaria, Polonia sunt o dovadă. ”Oriunde ne uităm azi, nu putem decât să vedem cu naționalismul acționează”, scria recent profesorul neoconservator Stephen Walt, pentru Foreign Policy.

Boris Johnson va scoate Marea Britanie din UE

În 1997, publicația britanică The Independenta scria că, în 2020, Boris Johnson, va fi membru al guvernului și va scoate Marea Britanie din UE. La acel moment, Boris Johnson avea 32 de ani și era jurnalist la The Independent. ”Deloc temător în fața disputelor partinice, Boris va renegocia poziția Marii Britanii față de UE, pentru ca țară să aiba cu UE raporturi precum cele dintre SUA și Canada, nu dintre SUA și Texas”, scria The Independent.

Iar cele crise s-au dovedit a fi profetice, căci în 2020 Boris Johnson este premierul ce a primit un mandat clar pentru Brexit. Procesul a fost însă inițiat de premierul David Cameron și dus mai deprate apoi de Theresa May.

Computerele invizibile

În 1999, futurologul Raymond Kurzweil scria că, până în 2019, computerele vor fi invizibile. Previziunea sa s-a împlinit. Azi, computerele sunt pretutindeni, fac corp comun cu locuințele, cu mobilierul și aparatura electrocasnică. Kurzweil previziona că oamenii vor avea display-uri tridimensionale introduse în ochelari sau în lentilele de contact. Tehnologia nu a ajuns până aici, însă Google Glass se apropie destul de mult. Același futurolog scria că lentilele de contact inteligente vor mobitoriza informațiile fiziologice și psihologice. Azi, anumite companii testeză lentile inteligente care pot măsura nivelul glucozei din lacrimile celor care suferă de diabet, scrie USA Today.

Oamenii vor fi urmăriți în permanență

Acelasi Kurzweil spunea că dreptul la intimitate va deveni subiectul unor mari dispute politice și sociale și că ”aproape fiecare mișcare a unui individ va putea fi stocată într-o bază de date”. Profeția s-a împlinit, scrie USA Today. ”Azi, în 2020, televizoarele te urmăresc. Telefonul e mereu cu tine. Browserele de internet îți urmăresc căutările. Într-o perioadă în care populația din anumite state este urmărită 24 de ore din 24, majoritatea americanilor declară că este imposibil să treacă o zi fără ca marile companii sau agențiile guvernamentale să nu colecteze informații despre fiecare individ, arată un studiu al Pew Research Center. Peste 80% dintre cei chestionați spun că potențialele riscuri ale încălcării intimității sunt mai mari decat beneficiile aduse companiilor.

China va fi cea mai mare economie a lumii

În 1997, futurologii Peter Schwartz și Peter Leyden considerau că Republica Populară Chineză va avea cea mai mare economie a lumii în 2020. ”Deși economia americană va fi mai sofisticată la nivel tehnologic și populația va fi mai bogată, China si SUA vor fi la același nivel”, scriau ei. Și au fost foarte aproape: în 2019, China s-a clasat pe poziția secundă la nivelul PIB-ului. Studii recente arată însa ca India și Chia vor depăși economia americană până în 2030.

Automobilele fără șofer

”Mașinile fără șofer sunt testate încă de la începutul anilor 1990 și ar putea circula pe marile artere în primul deceniu al secolului 21”, scria Kurzweil, în 1999.

Acum, în 2020, companii precum Tesla, Google, Uber sau Lyft testează vehicule autonome în Boston, Las Vegas, Phoenix. Nu s-a ajuns însă la utilizarea pe scară largă a acestor vehicule, iar experții considera că vor trebui să mai treacă decenii până atunci.

Vârsta de pensionare la 70 de ani și speranța de viață de 100 de ani

În 1999, comentatorul Hamish McRae estima că vârsta de pensionare va ajunge la 67-70 de ani, în 2020. ”Principalul motiv este costul suportat de stat. Guvernele simt că, dacă nu vor majora vârsta pensionării, povara pensiilor va fi atât de mare încât cei activi nu vor putea să plătească taxele necesare pentru finanțarea lor”, scria McRae.

Realitatea nu este departe de această previziune. În SUA, vârsta de pensionare a ajuns la 63-65 de ani. În unele țări europene, pragul pensionării a fost ridicat la 67 de ani. Centrul Finlandez pentru Pensii are chiar în vedere să propună majorarea vârstei de pensionare.

Amintitul Kurzweil scria că speranța de viață va depăși o sută de ani în 2019. ”Monitorizarea computerizată stării de sănătate cu ajuorul ceasurilor, accesoriilor vestimentare și a hainelor va permite diagnosticarea bolilor acute și cronice și va oferi recomandări pentru tratament și intervenții”, scria el.

Profetia sa nu s-a împlinit. Speranța de viata medie la nivel global este de 72,6 ani, potrivit ONU. În SUA s-a ajuns la o speranță de viață de 78,6 ani. Speranța de viață crește ușor în țările industrializate, însă ONU estimează ca nu va depăși 77,1 ani la nivel global, în 2050.

Bolile cardiovasculare și depresia, cele mai răspândie afecțiuni

În 1996, Harvard School of Public Health și OMS estimau că, în 2020, afecțiunile coronariene și depresia vor fi cele mai răspândite boli la nivel global. În acel an, cele mai răspândite afecțiuni erau cele respiratorii și digestive.

După două decenii, in 2017, studiile indicau urmatorul top al cauzelor de deces în lume: problemele neonatale, afecțiunile coronariene, accidentele vasculare cerebrale, infecțiile respiratorii.

Americanii vor lucra 26 de ore pe săptămână

În 1968, fizicianul Herman Kahn și futurologul Anthony J. Weiner scriau că, până în 2020, un american va lucra în medie 1370 de ore, adica 26 de ore pe săptămână, fața de 37 de ore pe săptămână în 1968.

Americanii lucrează mai puține ore decât în 1968, însă nu s-au apropiat deloc de ținta profețită în 1968. Media este de 35 de ore pe săptămână, potrivit OCDE.