Nu demult am fost invitat la o prezentare neobişnuită. Să asist la instalarea unui dig mobil pe malul lacului Herăstrău. Era aproape, totul se desfăşura în imediata apropiere a unei cafenele celebre într-un loc în care lacul Herăstrău era accesibil şi cu privirea, şi cu furtunul. În mai puţin de o jumătate de oră, pe o distanţă de 20-30 de metri a fost instalat un dig alb, construit dintr-o pânză specială, extrem de rezistentă (şi foarte uşor de reparat în cazul în care ar fi fost străpunsă de un copac), totul umplut cu apă din lac. Digul avea o înălţime de 85 de centimetri şi putea trece chiar şi de 1 metru. El încăpea pe o remorcă uşoară, cu două roţi, agăţată de un SUV dintre cele obişnuite. Într-o oră, digul putea fi dus de doi oameni la 60 de kilometri şi instalat pe poziţii de apărare în faţa unei viituri. În mai puţin de 4 ore, doi bărbaţi puteau construi o apărare solidă pe care altfel sute, poate chiar o mie de oameni abia ar fi putut să o ridice din saci de nisip, folie de polietilenă, pietre şi umplutură. Sistemul acesta simplu se poate îmbina de la un tub la altul până la 10-15 kilometri. Cu trei camionete simple, digul poate fi mutat din localitate în localitate, din judeţ în judeţ, în funcţie de viituri şi de pericolul inundaţiilor.
Mai că am dat să-mi fac cruce în faţa acestei invenţii simple, aparţinînd unor danezi, doi fraţi care au creat-o şi au exportat-o în cele mai multe ţări din lume, mai ales din Europa. Oraşe străvechi din Germania, din Franţa sau din Europa Centrală sunt protejate cu acest sistem de diguri mobile, amplasate numai în situaţii de criză în locurile cele mai expuse apelor năvalnice.
– Super, am zis eu, şi de ce nu cumpără şi consiliile judeţene din România? Pe cursul Siretului, al Dunării, chiar şi al Oltului, asemenea dotări ar fi folositoare. Şi câte sate româneşti n-ar fi salvate de la inundaţii devastatoare?
– Există şi în România, mi s-a spus. Danezii de la No Floods exportă tehnologia lor în toată Europa. Doar că în România se cam vinde din Bulgaria şi astfel i se dublează preţul. Inundaţiile, cea mai frecventă catastrofă naturală din România, sunt speculate după aceleaşi reguli care încarcă preţurile în toate domeniile. Produsele sunt trecute prin firme intermediare, cel mai adesea cu acţionari necunoscuţi din firme off shore. Danezii de la No Floods desfac şi în România (www.nofloods.ro) şi activează undeva pe Strada Depozitelor 31 din Bucureşti. Cel mai adesea, produsele lor sunt comercializate din Bulgaria sau de prin alte părţi, la care preţuri se mai adaugă acel comision ”pentru bunăvoinţă”. Adică şpaga!
