Ministrul Finanţelor, Tánczos Barna, a afirmat, într-un interviu la HotNews, că în fondul de rezervă bugetară pe anul 2025 sunt sume mult mai mici, ”sute de milioane de lei”, în loc de ”multe miliarde de lei”, cât au fost anul trecut.
Întrebat despre fondul de rezervă bugetară, ministrul a răspuns direct că ”nu există”.
Ulterior a adăugat că va exista un fond de rezervă, dar limitat.
Acesta a spus că ”în Fondul de rezervă avem banii pentru alegeri şi, într-adevăr, avem o sumă pentru forţă majoră, dar chiar o sumă mică”.
Deficitul bugetar, sub presiune
Ministrul Finanțelor a avertizat că România nu se va putea încadra într-un deficit de 7% din PIB dacă guvernul continuă să crească cheltuielile fără un plan clar de acoperire a acestora. „Nu ne putem încadra în 7% deficit bugetar dacă în fiecare zi inventăm un motiv pentru care trebuie să mai suplimentăm în stânga, în dreapta, bugetul, pentru a mai face niște plăți”, a declarat Tánczos Barna.
Cheltuieli record din fondul de rezervă în 2023-2024
În perioada septembrie 2023 – octombrie 2024, guvernul condus de Marcel Ciolacu a cheltuit aproximativ 65 de miliarde de lei din fondul de rezervă bugetară, echivalentul a 13 miliarde de euro. Aceasta reprezintă aproximativ 11% din bugetul total al României pentru 2024 și este de două ori mai mult decât toate guvernele anterioare au cheltuit din acest fond de la aderarea țării la Uniunea Europeană în 2007 până în 2023.
Legea finanțelor publice (Legea 500/2002) prevede că fondul de rezervă este destinat exclusiv finanțării cheltuielilor urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar. În trecut, premierul Marcel Ciolacu a criticat utilizarea excesivă a fondului de rezervă, catalogând această practică drept „penală”.
Un an 2025 cu restricții bugetare
Pentru anul viitor, Guvernul pare să adopte o strategie de austeritate în ceea ce privește fondul de rezervă, alocând sume semnificativ mai mici. Potrivit lui Tánczos Barna, principalele destinații ale acestui fond vor fi organizarea alegerilor și gestionarea situațiilor de urgență. „În fondul de rezervă avem banii pentru alegeri și, într-adevăr, avem o sumă pentru forță majoră, dar chiar o sumă mică”, a subliniat ministrul.
Întrebat dacă Guvernul poate garanta că nu vor fi majorate taxele în 2025, Tánczos Barna a răspuns evaziv: „Garanțiile sunt oferite de Cel de sus.” Această declarație lasă loc de incertitudini privind politica fiscală a anului viitor, în condițiile în care România trebuie să își mențină deficitul sub control și să evite creșteri de taxe care ar putea afecta economia și populația.
Fondul de rezervă, zis și bugetul paralel
Fondul de rezervă al Guvernului a fost supranumit „bugetul paralel” deoarece, în multe situații, a fost utilizat ca un mecanism discreționar de alocare a resurselor financiare, în afara procesului normal de bugetare și fără transparență sau dezbatere parlamentară. Iată principalele motive pentru care a primit această denumire:
Evitarea rectificărilor bugetare – În loc să se facă o rectificare bugetară, care necesită o analiză și aprobarea Parlamentului, Guvernul a folosit fondul de rezervă pentru a finanța cheltuieli diverse.
Alocări discreționare – Banii din fondul de rezervă au fost direcționați de multe ori către autorități locale sau instituții în funcție de criterii politice, fără un proces clar și obiectiv de selecție.
Lipsa transparenței – De multe ori, deciziile privind utilizarea fondului de rezervă nu au fost justificate public în detaliu, iar alocările s-au făcut rapid, fără prea multă dezbatere.
Cheltuieli excesive – În anumite perioade, cum a fost guvernarea Ciolacu în 2023-2024, sumele cheltuite din fondul de rezervă au fost uriașe (65 miliarde de lei într-un an), ceea ce a amplificat percepția că acest fond este folosit ca un „buget paralel” pentru cheltuieli care ar fi trebuit planificate în bugetul general al statului.
Această practică a fost criticată atât de experți economici, cât și de opoziția politică, deoarece permite guvernelor să ocolească mecanismele normale de control bugetar și să distribuie fonduri pe criterii opace.
Cum fond de rezerva a guvernului 11%, când pentru educație se aloca 4%, pentru sănătate 3%, apărare 2%…, suntem nebuni. Numai într-o tara cu decidenti fanarioti si bezmetici se poate întâmpla asa.