Bancheri centrali din Statele Unite, Japonia și Europa spun că rata scăzută a natalității în cele mai mari economii ale lumii riscă să ducă la scăderea productivității și la creșterea prețurilor. Cele mai mari economii vor duce lipsă de mână de lucru pentru a menține prețurile stabile în următoarele decenii, iar soluția este atragerea mai multor imigranți, spun bancherii centrali.
Șefii băncilor centrale din SUA, Japonia, UE și Marea Britanie s-au întâlnit în Jackson Hole, orășelul miliardarilor din Wyopming, s-au prefăcut că nu văd elefantul din încăpere – demiterea Lisei Cook (membru în Consiliul Guvernatorilor Federal Reserve) de către președintele Trump – și au discutat despre îmbătrânirea rapidă a societăților, care a devenit una dintre cele mai mari probleme economice.
După cum relatează Financial Times, Kazuo Ueda, guvernatorul băncii centrale din Japonia a spus că imigranții au produs jumătate din creșterea producției din tara sa, deși aceștia nu reprezintă decât 3% din forța de muncă. ”O creștere suplimentară va necesita discuții”, a spus Ueda. Nu a spus însă că Partidul Liberal Democrat, care conduce Japonia din 1955, a pierdut pentru prima data alegerile pentru ambele camera ale Dietei, în 2024 și 2025, pe măsură ce voturile s-au dus către partide noi cu platforme anti-imigrație. Nu a spus nici ca imigranții care nu-și dovedesc imediat utilitatea sunt tratați ca o clasă inferioara în Japonia, cu șederi prelungite în centre de detenție.
Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a spus că un influx de muncitori imigranți va juca un „rol crucial” în reducerea impactului negativ al îmbătrânirii populației asupra creșterii economice. Lagarde a spus că, fără un asemenea influx de imigranți, zona euro va avea, până în 2040, cu circa 3,4 milioane de oameni activi mai puțin. Piața muncii din zona euro a trecut neașteptat de bine peste criza pandemiei, în special datorită creșterii numărului imigranților, spune Lagarde. ”Deși reprezentau doar 9% din totalul forței de muncă în 2022, acești străini au produs jumătate din creșterea economica în ultimii trei ani. Fără această contribuție, condițiile de pe piața muncii ar fi mai proaste și producția ar fi mai mică”, a spus Lagarde. Germania a încercat să meargă pe calea pe care o sugerează Lagarde; s-a întâmplat în urmă cu 10 ani, cu deschiderea nu doar a frontierelor Germaniei, ci ale întregii Europe în fața imigranților din Orientul Mijlociu, creând un influx de imigranți care refuză să se integreze cultural au transformat zone întregi din țări europene în ghetouri în care autorităților le este teamă să intre, cu o creștere a criminalității și a ratei omuciderilor în Suedia la un nivel care îl depășește pe cel din Italia răfuielilor mafiote.
Andrew Bailey, a declarat că atragerea forței de munca de peste hotare va fi esențială pentru a menține creșterea economiei în următoarele decenii și că acest fapt nu este subliniat suficient în Marea Britanie. În ciuda presiunilor din partea populiștilor și a unui sentimente general împotriva imigrației, Marea Britanie are nevoie de această forță de muncă. Guvernatorul Băncii Angliei a spus că, în 2040, 40% din populația Marii Britanii va fi depășit intervalul 16-64 de ani, standardul pentru forța de muncă. Țara a fost afectată și de creșterea numărului așa-zișilor „bolnavi pe termen lung” și de reducerea numărului de tineri angajați în câmpul muncii. Sănătatea mintală este cel mai răspândit motiv pentru reducerea forței de muncă în segmentele de vârstă care ar trebui să fie active, iar aceasta este ”o evoluție foarte îngrijorătoare”, a spus Bailey. ”Banca Angliei este tot mai concentrate pe măsurarea inactivității” decât a șomajului, a spus guvernatorul. El a adăugat că tot mai multe femei în vârstă continuă să lucreze, însă acest lucru nu este valabil și pentru bărbați.
					
                      
                      
                      
                      
                      
                      
					
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
			
@ KKK nu a dispărut, s-a transformat, probabil că era finanțat de bancheri ? S-a adaptat ”necesităților sociale” ?