Aceeaşi mizerie

23 august 1944… 30 decembrie 1947… 22 decembrie 1989…

De talia acestor evenimente istorice s-a petrecut unul în 2012, dar încă nu a fost conştientizat ca atare. Atunci, în 2012, a apărut o masă critică activă care nu se mai simţea reprezentată de niciun partid postcomunist. Evenimentul a luat forma unor proteste de stradă ce s-au desfăşurat sub lozinca „PDL-PSD, aceeaşi mizerie”. PNL n-a înţeles că era inclus şi el în ciorbă.

Singurele instanţe care au înţeles că nu se năştea o mişcare antipolitică, ci o masă care îşi caută o nouă reprezentare au fost SRI, Dan Diaconescu şi Dan Voiculescu. SRI a acţionat lent. Dan Diaconescu a pornit imediat formarea unui partid nou, primul care s-ar fi născut de jos în sus. Dan Voiculescu a pornit, de sus în jos, formarea unui nou fel de alianţă politică.

USL-ul gândit de Dan Voiculescu s-a bucurat de o receptare electorală impresionantă. PP-DD, partidul format de jos în sus, a fost sabotat de SRI prin masive infiltrări. USL-ul a fost spart prin intrigi construite în cercul relaţiei dintre cei doi lideri ai alianţei.

Într-un târziu, SRI a preluat modelul PP-DD (care era deja pulverizat) şi a purces la formarea USR. În acelaşi timp, directorul SRI, George Maior, nemulţumit de spiritul „aceeaşi mizerie” al USR, a încercat să pregătească un partid pentru interesele sale personale. Această nouă formaţiune cu oameni vechi urma să fie o combinaţie dintr-un partiduleţ condus de generalul Oprea şi un alt partiduleţ condus de Victor Ponta. Linia asta de constructivism politic s-a prăbuşit sub victoria prezidenţială a lui Klaus Werner Iohannis în 2014, o dramaturgie politică germano-coldistă.

Noul preşedinte s-a trezit în vârful bucatelor înainte ca proaspăta ciorbă a USR-ului să fie bine fiartă. De aceea a trebuit să lucreze o vreme cu un guvern tehnocrat. Aceşti tehnocraţi erau pregătiţi să pună mâna pe USR, care, fiind o construcţie de jos în sus, încă nu era ceea ce-şi doreau serviciile să fie, şi anume o formaţiune care ar fi acceptat să colaboreze cu „mizeria” PNL.

Unde ne aflăm? La ora aceasta, liderii PNL sunt atât de nemulţumiţi de lipsa de obedienţă a liderilor USR încât ameninţă că vor forma un guvern nou, după parlamentare, fără să apeleze la USR. Pentru ca aşa ceva să fie posibil, PNL are nevoie de o victorie la parlamentare cum a fost aceea a PSD în decembrie 2016.

Ce vreau să spun? Masa critică „aceeaşi mizerie” nu mai are multe de înghiţit şi are a realiza că aşteptările sale au fost manipulate şi înşelate. Protestele care au izbucnit spontan în 2012 nu au cum să fie ultima spontaneitate a acestei mase de români. Daţi-mi voie să fac o predicţie: această masă nu mai are a avea altă ţintă decât preşedintele ţării; când ultima ţintă are să fie SRI, vom avea o nouă stare revoluţionară.

Acum, iată că mişcarea „aceeaşi mizerie” s-a trezit ea însăşi băgată într-o mare mizerie. Una încununată cu decizia clanurilor interlope de a susţine alegerea lui Nicuşor Dan, frate de nădejde al interlopilor acestei lumi superactive în afacerile imobiliare. Masa nemulţumiţilor fără afaceri a rămas din nou fără o reprezentare politică onorabilă.