Dacă s-a scris mai mult despre dezavantajele ecologice şi daunele care eventual s-ar produce galeriilor romane în cazul proiectul Roşiei Montane, acum presa românească a început să scrie despre partea economică a afacerii Roşia Montană, un proiect care a provocat demisia consilierului Peter Eckstein săptămâna trecută de la Preşedinţie.
Alianţa pentru o Românie Curată a publicat o analiză amănunţită despre afacerea Roşia Montană, ajungând la concluzia că statul român a fost „păcălit” în acest proiect minier. Ministerul Economiei a publicat pe site-ul său contractul de constituire a societăţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), în care parteneri sunt statul român, prin Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, şi canadienii de la Gabriel Resources. Documentele demonstrează că statul român nu a fost interesat să participe la acest proiect, lăsând Minvest Deva să se descurce singură. Dacă în momentul înfiinţării RMGC, Gabriel Resources avea 65% din acţiuni, în final va ajunge să deţină 80%. Cu doar 170.000 de dolari, preţul unui apartament în Bucureşti, Gabriel Resources a câştigat diferenţa de 15%, cota semnificativă a afacerii evaluate la 15 miliarde de dolari.
Mai mult, în 2009, Minvest Deva nu a avut bani să participe la mărirea capitalului social, dar „a fost ajutată” de Gabriel Resources, astfel încât există pericolul ca partenerul canadian să puna mâna şi pe restul de 19% din acţiunile regiei, iar statul român riscă să rămână acum doar cu redevenţa de 4%. Situaţia de la Minvest este disperată: în 2010 a avut pierderi de 2 milioane lei, mai are 138 de angajaţi, este datoare 115 milioane lei la Gabriel Resources, iar la conducerea sa nu se află un specialist în mine sau în economie, ci un notar, Ladislau Farcas, până în 2010 consilier local PDL de Hunedoara.
Partea română cu imobile, canadienii vin cu datorii
La o cercetare atentă a documentelor, se întrezăreşte un plan bine pus la punct de Gabriel Resources, prin care a urmărit să controleze total compania care se va ocupa de exploatarea de la Roşia Montană. Pe 3 martie 1997 lua fiinţa compania Euro Gold Resources SA, având ca acţionari Gabriel Resorurces Limited (65%, reprezentând aport în bani – 2,5 miliarde lei vechi sau 357.500 de dolari), Regia Autonomă a Cuprului Deva (33,8%, reprezentând aport în natură – sediul social al companiei), plus alte trei societăţi autohtone de mici dimensiuni: Minsexfor SA (0,5%), Cepromin SA (0,5%) şi Upsrueem SA (0,2%).
Foarte importantă este prevederea conform căreia acţionarii se obligau să participe la majorarea capitalului social al Euro Gold Resources SA, cu aport în natură sau numerar, însă Gabriel Resources nu putea să aibă mai puţin de 65%, dar primea acceptul să ajungă la un maxim de 80%, iar companiile româneşti aveau un maxim de 35% şi un minim de 20% din capitalul social.
La fel de importantă era prevederea potrivit căreia investiţiile vor fi asigurate de Gabriel Resources, iar banii vor fi recuperaţi după ce zăcămintele erau puse în exploatare. Printr-un act adiţional încheiat pe 11 iunie 1997, locul acţionarilor minoritari Minsexfor SA, Cepromin SA şi Upsrueem SA este luat de alte trei societăţi la fel de mici: Cartel Bau SA Cluj Napoca, Foricon SA Deva şi Comat-Trading SA Bistriţa, ce primeau câte 0,4% din acţiuni.
Gabriel Resources capătă o felie mai mare din afacere
Pe 27.10.1998 este încheiat un alt act adiţional, prin care Gabriel Resources primeşte dreptul ca în schimbul banilor pe care i-a investit cu înfiinţarea societăţii Euro Gold Resources SA (2.341.764 dolari canadieni până în iunie 1997) să ajungă la 80% din acţiuni. Dacă Gabriel Resources avea numai avantaje, partea română pierdea constant teren.
Astfel, Regia Autonomă a Cuprului Deva se obligă ca, în momentul în care va primi o notificare de la Gabriel Resources că există zăcăminte în anumite perimetre, să înceteze imediat activitatea în acele perimetre de la Roşia Montană şi să mute toate echipamentele pe cheltuiala sa. Pe 11 noiembrie 1999, prin actul adiţional nr. 8, Adunarea Generală a Acţionarilor de la Euro Gold Resources SA aprobă mărirea capitalului social cu suma de 2,9 miliarde lei vechi (echivalentul a 171.963 de dolari), prin emiterea de 206.250 acţiuni subscrise integral de Gabriel Resources, care ajunge să deţină 80% din acţiuni. Banii sunt destinaţi unui studiu de prefezabilitate.
Compania Naţională Minvest (fosta Regie Autonomă a Cuprului Deva) scade la 19,31% din acţiuni, iar celelalte trei societăţi române aveau câte 0,23%. Aşadar, pentru o sumă infimă, Gabriel Resources mai primeşte o felie de 15% dintr-o afacere evaluată la multe miliarde de euro.
Lovitura finală: partea română acumulează datorii
Partenerul canadian începe să-şi impună controlul total asupra Proiectului Roşa Montană, folosindu-se de aceeaşi manevră a majorării capitalului social, ştiind bine că Minvest Deva nu dispune de sumele necesare. Pe 21 iulie 2000, Euro Gold Resources SA îşi schimbă denumirea în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) şi se schimbă şi actul constitutiv. În noiembrie 2009, Gabriel Resources cumpără acţiunile deţinute de Comat Trading SA, iar în decembrie 2009, pe cele ale Cartea Bau SA. Partenerul canadian ajunge la 80,46% din capitalul social al RMGC, încălcând astfel actul constitutiv din 1997, care interzicea Gabriel Resources să deţină peste 80% din societatea ce se ocupă de explotarea de la Roşia Montană.
În decembrie 2009 este finalizată o nouă majorare a capitalului social, prin emiterea a 417.958.037 acţiuni la preţul de 1,43 lei fiecare. Gabriel Resources a subscris un număr de 336.277.048 acţiuni cu o valoare totală de 480,8 milioane lei, din care vărsământ în numerar 1,3 milioane lei, iar 479 milioane lei (162 milioane de dolari) reprezintă datorii ale RMGC către acţionarul canadian.
La rândul ei, Compania Minvest Deva a subscris 80 de milioane de acţiuni cu o valoare totală de 115 milioane lei. Cum nu avea însă aceşti bani, Regia s-a împrumutat practic la Gabriel Resources. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul Foricon SA Deva. În noul act constitutiv al RMGC există o prevedere care stipulează că ponderea acţionarului român nu poate scădea la viitoarele majorări de capital, însă acest lucru se poate schimba oricând printr-un act adiţional sau modificarea actului constitutiv. În consecinţă, afacerea Roşia Montană arată în felul următor: Gabriel Resources investeşte masiv, împrumutând cu sume mari de bani atât RMGC, cât şi Minvest Deva, iar partea română acumulează datorii, oficialii de la Bucureşti nefiind interesaţi de acest proiect.
Mai jos, contractul, cu anexele sale.
1. Contract de societate (1997)
2. Statut Euro Gold Resources (1997)
3. Act adiţional nr. 1 Euro Gold Resources (1997)
4. Acte adiţionale 2, 3, 4 Euro Gold Resources (1998-1999)
5. Act constitutiv Roşia Montană Gold Corporation (2000)
6. Acte adiţionale RMGC (2001)
7. Act adiţional RMGC (2002)
8. Act adiţional RMGC (2003)
9. Act adiţional RMGC (2010)
10. Act adiţional RMGC (2010)
11. Act constitutiv RMGC (2010-02.09.2011)
12. Act constitutiv RMGC (2011 v2a – 02.09.2011)
13. Act constitutiv RMGC (2011)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.