Alarma lui Kovesi: „DNA-ul se închide”

Update Preconizatele modificări aduse Codurilor penale în Comisia specială pentru legile justiției i-au înfierbântat din nou pe procurori.

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a criticat joi în termeni apocaliptici modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale, susținând că adoptarea unora dintre amendamente echivalează cu închiderea DNA-ului.

„Elimină foarte multe dintre elementele investigative, dintre posibilitățile de anchetare pe care noi le avem. Există o modificare care va obliga procurorii ca, imediat după înregistrarea unei sesizări, procurorii să anunțe acea persoană. Dacă noi, la DNA, primim o sesizare că un primar sau un director de instituție publică a cerut mită pentru a atribui un contract, noi imediat va trebui să anunțăm acea persoană: știți, noi am primit o sesizare la DNA ca dvs veți primi mită. Din acest moment, aveți dreptul să participați la toate actele, să vedeți toate actele pe care noi le facem ca să vă prindem când primiți mită”, a spus șefa DNA într-o intervenție la Digi 24.

„S-ar putea să nu mai ajungem niciodată la trimiterea în judecată, dacă vom fi obligați ca persoanele anchetate să fie anunțate înainte de orice fel de investigații. Ce conturi mai poți să verifici, ce investigații mai poți să faci, ce probe mai poți să administrezi, când acea persoană știe că tu vrei să o investighezi pentru o anumită faptă? Dacă un astfel de text intră în vigoare, putem spune că DNA-ul se închide”, a apreciat Kovesi.

Ea a mai spus că procurorii nu vor mai putea folosi într-o altă cauză rezultatul unei percheziții informatice.

„Dacă noi, în activitatea noastră, facem o percheziție informatică cu autorizare din partea judecătorului, pe lângă documentele pe care noi le căutăm sau mailurile care ne interesează, noi gasim un fișier video și pe imagini vedem că s-a produs o crimă, un fișier video unde rezultă o infracțiune de pornografie infantilă, potrivit legii nu putem face nimic cu acele fișiere. Dimpotrivă, ele trebuie distruse. În acest fel, se elimină principalele modalități de investigare”, a afirmat Kovesi.

Potrivit șefei DNA, aceste modificări, dacă vor fi adoptate, vor afecta activitatea tuturor procurorilor, nu doar pe cea a direcției pe care o conduce.

„De exemplu, se dezincriminează infracțiunea de mărturie mincinoasă. Va afecta și cauzele aflate pe rol, pentru că se aplică principiul legii cele mai favorabile. Orice persoană audiată ca martor va avea dreptul să spună ce vrea. Există un risc imens să se ajungă la erori judiciare. Nu va exista nicio sancțiune dacă acesta minte”, a arătat ea.

„Un alt efect este acela că procurorii nu vor mai putea avea acces rapid la bazele de date. Să vă dau un un exemplu. Dacă în cazul unei infracțiuni de omor, criminalul pleacă de la locul faptei cu o mașină, procurorii și polițiștii nu vor putea verifica numărul mașinii, cine este proprietarul acelei mașini, în baza de date, pentru că avocatul potențialului criminal ar avea acces și el la baza de date. Investigatorii vor fi privați de instrumente care trebuie să fie simple, eficiente și rapide atunci când vorbim de infracțiuni grave”, a spus Kovesi.

„Exemplele pe care vi le-am dat nu au nicio legătură cu prezumția de nevinovăție. Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea procurorilor și a polițiștilor de a dovedi aceste infracțiuni. Scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție. De altfel, sunt prevăzute și consolidate în legislația noastră deja toate acele aspecte ale prezumției de nevinovație”, a încheiat șefa DNA.

Anterior, DNA a transmis într-o poziție exprimată joi că modificările şi completările care ar urma să fie operate la Codul penal şi Codul de procedură penală vor avea un efect „devastator” asupra anchetelor penale, eliminând instrumentele legale „indispensabile” prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile.

În opinia procurorilor anticorupție, Directiva europeană este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție.

Poziția DNA, integral:

Potrivit ordinii de zi a ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, în data de 14 decembrie 2017,
au loc dezbateri privind propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură Penală și Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile.
În realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă.

Așadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție.
Astfel,
– Modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;
– Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;
– Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite;
– Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate;
– Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală;
– Introducerea art. 542 alin. 1¹ Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege;
– Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;
– Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală;
– Prin modificarea art. 223 alin.2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.
– Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor;
– Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător ;
– Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice.