Analiză. Nimic și totul despre Shengen

Congresul PPE a fost marcat de triumfalism. Într-o scenografie de AI (concepută de specialiști trimiși de la Bruxelles) s-au spus multe și nimic. A dominat senzația de formalitate pentru a confirma voința PPE de a nu schimba nimic din leadership-ul și politicile Comisiei Europene.

Cuvântarea Ursulei von der Leynen s-a referit mai ales la războiul din Ucraina și agresiunea Rusiei, pe de o parte, și la perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă, pe de altă parte. Activitatea de 5 ani a președintei CE n-a fost supusă niciunui examen critic, așa cum s-ar fi cuvenit în forul politic care a propulsat-o în funcție. Nimic despre scandalurile financiare și medicale developate din afacerea vaccinurilor. Nimic despre consecințele catastrofale pe care le-a avut politica energetică a CE asupra industriei europene. Nimic despre faptul că prețul mediu al energiei electrice în UE este de 2,5 ori mai mare decât în SUA și China. Nimic despre protestele violente ale fermierilor care au inundat orașele importante ale Europei, condamnând politica absurdă a „Green Deal”-ului impus de Frans Timmermans.

ACHIZITII MILITARE DUPĂ REȚETA „VACCINUL”

Nimic nici despre „Declarația de la Anvers” adoptată recent, pe 20 februarie a.c., de summit-ul cu ușile închise la care au participat peste 70 de lideri de afaceri din aproape 20 sectoare industriale, reprezentând 7,8 milioane de lucrători în Europa, inclusiv Jim Ratcliffe, preşedintele miliardar al gigantului din domeniul chimiei Ineos Group. La reuniune a participat și președinta CE, căreia i s-a cerut imperativ reducerea costurilor cu energia şi a poverii reglementărilor „Green Deal”, pentru a putea concura cu China şi SUA.

Președinta CE a ratat ocazia să informeze „motorul Europei”, cum se autointitulează acest PPE, ca și pe noi muritorii de rând, despre cerințele adevăratului motor al Europei, reprezentat de acești mari industriași ai continentului reuniți în disperare de cauză la Anvers, acum 2 săptămâni.

Chiar în timp ce Ursula von der Leynen citea de pe promptere eseul său cu emoționante amintiri din copilărie, parlamentul din Varșovia era asediat de protestatari. Dacă protestatarii noștri, înghesuiți de jandarmi în gardul Romexpo, n-au meritat să fie băgați în seamă pentru că sunt „extremiști”, „naționaliști”, antieuropeni ” etc, măcar pentru cei din Franța, Belgia, Germania, Polonia, Bulgaria etc ar fi trebuit ca onoratul prezidiu să spună vreo două vorbe.

Singurul lucru concret asupra căruia a insistat Ursula von der Leynen a fost întărirea capacității de înarmare a Europei, avertizând că vor fi puse noi cheltuieli în cârca statelor membre. De altfel, președinta CE anunțase de acum o săptămână, la Strasbourg, că va promova achiziţiile militare comune „la fel cum am făcut cu vaccinurile sau gazele naturale. Acest lucru ne va ajuta să reducem fragmentarea şi să creştem interoperabilitatea”, a spus ea. Perspectiva repetării la achiziția de arme a practicilor oneroase și oculte de la achiziția de vaccinuri stârnește fiori de acum în trezoreria statelor.

PPE ÎL SUSȚINE PE NEHAMMER

Pentru propaganda din România, congresul PPE a fost parazitat de subiectul Shengen. Tenorii propagandei au ridicat terța, considerând că acum a venit momentul. Jucăm pe teren propriu și trebuie să învingem! Unii chiar vorbeau despre „strângerea cu ușa” a lui Nehammer, desigur la figurat, pentru a-l determina să declare pe loc că e de acord cu aderarea la Shengen-ul terestru. Televiziunea de debara a CNN a împânzit orașul cu ecrane în care se ura bun venit cancelarului, spunându-i cu tâlc că „Shengen este aici!”. Se făceau și un fel de pariuri, dacă Iohannis îl va convinge pe Nehammer să cedeze. Dar nu s-au mai făcut cozi la scoatere banilor din banca austriacă și nici benzinăriile OMV n-au mai fost sabotate.

Pe acest orizont de așteptare, au început să apară referiri la subiect.

Congresul a adoptat un fel de manifest, document politic declarativ fără efecte practice. Acolo se menționează că „avem nevoie de aderarea deplină la Schengen pentru Bulgaria şi România, prin ridicarea cât mai curând posibil a controalelor la frontierele terestre”. Pe Siegfrid Mureșan, un fel de piccolo al congresului, băiat din categoria „nici eu nu știu câți mai suntem”, plecat de vreo 20 de ani prin tot felul de instituții europene, l-a luat apa și a anunțat că, bingo, documentul a fost adoptat în unanimitate, deci „blocajul făcut de austrieci a fost depășit”!.

Acest avânt triumfalist a fost temperat de Christian Stocker, secretarul general al Partidului Popular Austriac (ÖVP), care a precizat că delegația austriacă s-a abținut la vot. N-a votat împotrivă doar pentru că „în manifest există și puncte cu care partidul este de acord”. Mai mult decât atât, austriecii lui Nehammer au înregistrat un succes nesperat, prin aceea că documentul adoptat de întregul PPE a preluat teza susținută de cancelarul austriac – și anume că problema nu este a României și Bulgariei, ci a Comisiei Europene care trebuie să consolideze granițele Uniunii. Formularea din manifestul congresului preia aproape întocmai teza repetată ani în șir de Nehammer: „Trebuie să reparăm spaţiul Schengen, care este în prezent disfuncţional, în special prin consolidarea în continuare a protecţiei frontierelor externe ale UE și prin prevenirea migraţiei ilegale către Europa”. La acest paragraf junele Siegfrid n-a mai ajuns cu lectura.

După scurta întâlnire de la Cotroceni, președintele Iohannis s-a mulțumit să prezinte concluzia: „În discuţia mea cu cancelarul Karl Nehammer am convenit să continuăm procesul de aderare deplină a României la Schengen până când vom atinge acest obiectiv final”. Und das ist es. Este singurul loc în care Iohannis a pomenit cuvântul Shengen în aceste zile. Nu trebuie să ne mire. Pe Iohannis îl interesează România și românii cât negru sub unghie. El nu vrea să-i deranjeze pe ștabii europeni, nu pe români. Gândul îi este la ce funcție îi pică la zar și când va fi gata vila pusă strict secret la renovare de RAPPS.

După întrevederea cu Iohannis, Nehammer a scris și el pe Twitter cam același lucru: „Am vorbit foarte deschis despre obiecțiile Austriei față de extinderea rapidă a spațiului Schengen. Poziția Austriei rămâne clară și neschimbată: în prezent, sistemul Schengen nu funcționează, prin urmare nu poate fi extins”, a scris cancelarul austriac.

În discursul din plenul congresului, Nehammer a întărit aceeași idee: „Nouă ne trebuie apărare la granițele externe. Colegul meu finlandez a spus: Finlanda este amenințată de migrația ilegală din Rusia. Trebuie să luăm aceste preocupări în serios și trebuie să luăm în serios granițele externe și să oferim asistență la graniță. Acele granițe au nevoie de finanțare pentru protecția lor, au nevoie de proceduri de azil rapid implementate și trebuie să ne asigurăm că cei care se află pe teritoriul UE sunt repatriați”, a mai spus cancelarul austriac.

E MAI UȘOR SĂ ÎNJURI DECÂT SĂ GÂNDEȘTI

Unul dintre The Three Tenors care sunt activați la momente importante, supranumit și Morsa Competentă, a dat verdictul: în atitudinea cancelarului austriac „se află puterea Moscovei”.

În discursul de la congres, Nehammer a condamnat, totuși, agresiunea rusă. „Rusia a atacat Ucraina și a fost  corect ca UE să fie alături de poporul ucrainean. Noi îi vom sprijini în continuare. Austria e un stat neutru, dar neutralitatea nu înseamnă să nu ai o opinie și o poziție. Războiul e o crimă, sancțiunile necesare. Solidaritatea pentru Ucraina e o datorie umană”, a precizat Nehammer în plenul congresului.

Ar fi locul de adus și unele precizări despre legenda prezenței rușilor în Petrom prin intermediul firmei-mamă OMV de la Viena. Structura acționariatului OMV Aktiengesellschaft, care deține 51,16% din Petrom, este următoarea: 31,5% din acțiuni sunt deținute de ÖBAG (Österreichische Beteiligungs AG), un holding deținut de statul austriac. O pondere de 24,9% este deținută, de la 28 februarie a.c., de Abu Dhabi National Oil Company (ADNOC), o companie deținută de Guvernul Emiratelor Arabe Unite, care a preluat această participație de la o altă companie a acestui guvern arab. Angajații și conducerea dețin 0,2%, iar 43,4% din acțiuni sunt tranzacționate liber pe bursă (free float).

Rareș Bogdan, unul dintre gulgutierii politicii, care umblă cu degetul prin toate prăjiturile care-i ies în față, a decretat: „Nehammer face politică anti-europeană!”. Numai că – ghinion: susținerea austriecilor a fost prezentă nu doar în manifestul congresului, ci și în discursul președintei CE: „Am întărit frontierele europene şi vom continua să facem acest lucru. Noi, europenii, decidem cine vine în Europa şi în ce condiţii, şi nu reţelele de crimă organizată şi traficanţii”, a declarat Ursula von der Leyen.

Pe tema Shengen, ne inflamăm periodic, după care ne dezumflăm la fel de repede. Poate că ar trebui să acordăm o clipă de atenție și modului în care văd alții lucrurile. Este Uniunea Europeană o construcție perfectă? Este acceptabilă modificarea structurii demografice a unor state europene prin asaltul ilegal al unei migrații incontrolabile?

Un punct de vedere pe care ar trebui să-l acceptăm cu calm provine tot de la Nehammer, rostit tot la București: „Trebuie să ne facem temele, să vedem cum îmbunătățim această Europă”. N-am prea auzit la acest congres un îndemn pentru astfel de preocupări.

Cu sau fără trimitere la protestele violente care împânzesc Europa, Nehammer a mai spus ceva: „Trebuie să luăm în serios temerile și preocupările cetățenilor noștri, trebuie să ne întrebăm, noi ca forță de centru dreapta, ce putem să le oferim, cum putem să le dăm o lume mai bună. Prin politici credibile, arătându-le că noi luăm preocupările oamenilor în serios. De exemplu migrația ilegală”, a mai spus Nehammer.