Angajații din construcții vor avea, din februarie, un salariu cu 25% mai mare

Declararea de către Guvern a sectorului construcțiilor “prioritar” pentru economie aduce, pentru 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2019 , beneficii importante pentru lucrătorii din domeniu. O bună parte din taxele pe salariu pe care restul angajaților români le plătesc dispar, printre acestea impozitul pe venit, CASS-ul, pe modelul IT-ișilor, astfel încât salariul net crește cu aproximativ 25% chiar de luna viitoare. Mai mult, salariul minim brut se face 3.000 de lei, adică 2.361 lei net.

Creșterea substanțială la salariu provine din următoarele: eliminare impozit pe venit – 10%, eliminare plată CASS(constructorii devin asigurați la sănătate fără să plătească contribuție, similar pensionarilor) – 10%, diminuare cu 3,75% a cotei CAS(de la 25%  la 21,25%). Faptul că aceste contribuții sunt, de un an, puse în seama angajatului, înseamnă că aceste procente se adaugă, în sumă netă la ceea ce deja primea “în mână” acesta: un bonus de 23,75% la salariu. În plus, contribuţia asiguratorie pentru muncă, pe care o plăteşte angajatorul, scade la 0,3375%, de la 2,25% cât a fost până acum. Net, mai înseamnă un plus de circa 1,5% la salariu.

 În total, un angajat în construcții va primi cu 25% mai mult la salariu, opțiune nenegociabilă pentru patron, pentru că el nu este decât un intermediar în relația angajatului cu statul în ceea ce privește plata taxelor. Taxele salariatului scad sau sunt anulate , este vorba direct de banii lui.

Ordonanţa prevede însă şi sistarea contribuţiei la Pilonul II de pensii pentru angajaţii din construcţii – scăderea de la 25% la 21,25% a CAS, la acest lucru se referă.

Aceste schimbări vizează firmele care realizează cel puţin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, în activităţi din construcţii, ai căror salariaţi au venituri brute lunare din salarii şi asimilate salariilor, cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv şi care sunt realizate în baza contractelor individuale de muncă. Statul a dorit astfel să evite înșelătorii de genul celor în care, ca să beneficieze de taxele scăzute pe muncă, administratorii unor firme ar fi declarat activitate aprinicpală construcții, dar să încaseze majoritatea banilor din chiriile unor imobile sau orice fel de activități, altele decât propriu-zis construcții.

De precizat, scăderea taxării pe munca în construcții – cfeșterea salariului se aplică pentru toți angajații în domeniu, de la secretare, șoferi și directori până la muncitorii din șantiere.

Cine sunt câștigătorii

Cât privește salariul minim din domeniu, 150.000 de salariaţi îl vor câştiga, potrivit lui Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, respectiv o treime din totalul salariaților. Potrivit textului OUG, aceștia sunt în:

– activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții; – domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN: 2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate; 2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic; 2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă; 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții; 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții; 2363 – Fabricarea betonului; 2364 – Fabricarea mortarului; 2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos; 2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei; 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții; 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții; 2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal; 2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice; 0811 – Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei; 0812 – Extracția pietrișului și nisipului; 711 – Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică

În prezent, deficitul de personal în construcții este de circa 70.000 de lucrători și va creşte în următorul an la 100.000 de oameni, a mai arătat Erbaşu.

Piaţa muncii se confruntă cu un deficit semnificativ de forţă de muncă, mai ales în construcţii şi în industria ospitalităţii, iar criza de lucrători calificaţi s-a acutizat în ultimul an. 4 milioane de români au ales să emigreze, iar importul de forţă de muncă extracomunitară s-a dovedit insuficient pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă, în ciuda faptului că Guvernul a crescut din 2017 numărul de lucrători din afara UE, nou-admişi pe piaţa muncii din ţara noastră.