Decizia administrației americane de a impune noi taxe vamale asupra importurilor din diferite țări marchează un moment crucial în economia globală, având potențialul de a remodela relațiile comerciale internaționale. Anunțul, făcut pe 2 aprilie, a luat prin surprindere piețele, în ciuda faptului că direcția generală a fost anticipată încă din campania electorală a fostului președinte Donald Trump.
Implicațiile economice pentru SUA și partenerii săi
Măsurile protecționiste adoptate de SUA vizează sectoare esențiale, precum cel auto, al oțelului și aluminiului, și afectează economii din întreaga lume. Potrivit consultantului de strategie Claudiu Cazacu de la XTB România, nivelul taxelor vamale a crescut de la 2,5% înainte de al doilea mandat al lui Trump la 6,6% în martie. Într-un scenariu extrem, acest nivel ar putea atinge 35%, în funcție de implementarea algoritmului fiscal preconizat.
Un precedent istoric îl constituie majorarea taxelor vamale în anii ’30, când creșterea de la 14,8% la 19,8% a fost asociată cu adâncirea efectelor Marii Depresiuni. Deși contextul economic actual este diferit, cu o creștere globală estimată de OECD la 3,1% în 2025 și 3% în 2026, riscurile pentru comerțul internațional rămân semnificative. Potrivit Bloomberg Economics, PIB-ul SUA ar putea scădea cu 4%, echivalentul a un trilion de dolari, în cazul aplicării unor taxe vamale maxime.
Reacții internaționale și posibile contramăsuri
Statele vizate de noile măsuri, în special China și țările din Uniunea Europeană, caută soluții pentru a contracara efectele acestora. Deși China încearcă să-și orienteze economia spre consumul intern, dependența sa de piața americană rămâne ridicată. În același timp, Europa analizează măsuri de retaliere prin utilizarea politicilor anti-coerciție, ceea ce ar putea include restricții asupra serviciilor americane sau limitarea accesului firmelor din SUA la piețele de publicitate digitală și achiziții publice.
Franța și alte state europene au criticat noile taxe vamale, subliniind că acestea ar putea duce la fragmentarea suplimentară a economiei globale. În acest context, blocurile de liber schimb ar putea deveni mai coezive, iar relațiile comerciale s-ar putea recalibra. De exemplu, Canada, puternic dependentă de SUA pentru exporturi, ar putea căuta noi parteneri, în timp ce Marea Britanie ar putea fi împinsă către o colaborare mai strânsă cu Uniunea Europeană.
Efectele pe termen lung asupra lanțurilor de aprovizionare
O posibilă consecință a noii politici comerciale americane ar fi accelerarea procesului de relocare a producției și restructurarea lanțurilor de aprovizionare. Companiile internaționale ar putea încerca să reducă expunerea la barierele comerciale impuse de SUA, ceea ce ar putea duce la o creștere a costurilor de producție și, implicit, a prețurilor pentru consumatori.
Această dinamică a fost deja resimțită în anumite regiuni. În Canada, de exemplu, unele produse americane au fost retrase de pe rafturi sau boicotate de consumatori. Astfel de reacții emoționale ar putea avea un impact real asupra pieței și ar putea contribui la schimbarea fluxurilor comerciale.
Perspective economice și riscuri
În condițiile actuale, incertitudinea generată de noile taxe vamale ar putea afecta încrederea consumatorilor și investițiile. Oficialii Rezervei Federale au avertizat că efectele psihologice ale acestor măsuri ar putea avea un impact economic mai mare decât tarifele în sine. Goldman Sachs a ridicat prognoza de recesiune în SUA la 35%, iar indicatorii Atlanta Fed sugerează o contracție de 3,7% a PIB-ului american în primul trimestru al anului.
În concluzie, escaladarea protecționismului în SUA ar putea declanșa efecte economice de anvergură globală, influențând comerțul internațional, strategiile investiționale și perspectivele de creștere ale economiei mondiale. Rămâne de văzut în ce măsură aceste măsuri vor persista și cum vor răspunde actorii internaționali la noile provocări economice.
Să te strici de râs nu altceva când vezi „experții” dă burse din comentarii; îmi plac la nebunie părerile categorice ale ăstora de n-au habar că bursele sunt instrumente de debt (datorie) iar valoarea indicilor bursieri nu are absolut nicio legătură cu bunăstarea economică a unei societăți 😂.
Administrația Trump vine cu un pachet de măsuri pe care îl pune în practică, urmând să vedem care vor fi consecințele; eu cred că economia SUA ajunsese din vremea dlui Biden în asemenea groapă încât e greu să vedem o redresare – iar când spun groapă nu mă refer la incapacitatea de a produce ci la disproporția dintre ce produce și ce consumă – fără măsuri drastice.
Astăzi (de fapt din 2023) economia SUA a căzut pe locul 3, în spatele Indiei – nu vă luați după PIB, care reflectă doar valori stabilite discreționar de occident, ci verificați producția de bunuri și servicii esențiale (India are de hrănit 1,5 mld de oameni deci nu comparăm țările ci le evaluăm individual) – iar raportat la capita stă mai prost chiar decât Rusia.
Tare mi-e că SUA sacrifică astăzi UE pentru a opri viteza de distrugere a propriei economii cât timp se reorganizează.