Eroii care au luptat în bătăliile
Din istoria noastră
Printre tipografiile care au funcționat în București în epoca domniilor fanariote (1716-1821) se numără și Tipografia domnească.
Profesorul Victor Babeș a format un mediu științific profund și competent, datorat autorității sale științifice indiscutabile
Expoziția propusă este o îmbinare a datelor istorice, cartografice și documentare, ajutate mai mult sau mai puțin de arheologie.
Marius Bunescu (1881-1971) a studiat pictura timp de 6 ani în München (despre care povestea: „Pe lângă lucrul în atelier, cercetam cu aviditate muzeele și expozițiile, care însemnau pentru mine o a doua școală
Metehne vechi. Șoferii de taxiuri ai anilor ’20 din secolul trecut erau reclamați la Poliție că nu respectă tarifele impuse de autorități.
Colecția de Artă „Ligia și Pompiliu Macovei” face parte din ansamblul muzeelor și colecțiilor aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București
Peste doar câteva zile se împlinesc 100 de ani de când a fost votată Legea minelor, o perlă a coroanei României interbelice prin formă, claritate şi expresie a interesului naţional şi privat românesc
Până la momentul 1940, din punct de vedere artistic, Cadrilaterul este cel care furnizează adevărate opere de artă,
A fost unul dintre ultimii supraviețuitori ai grupului distins de oameni de știință care (…)
Aurel Vlaicu a proiectat şi a construit unul din primele planoare, după revenirea în satul natal din anul 1908.
Finalul anului 1932 inaugura ultimul al de profesorat al medicului legist Mina Minovici în cadrul Facultății
11 iunie 1948 – Marea naționalizare. Ziua în care 8.894
A fost unul dintre medicii care a participat într-un mod eroic, în timpul primei conflagrații mondiale, alături de inimosul medic Nicolae Minovici la organizarea activității medicale de pe front.
Expoziția își propune să fie o incursiune în viața neurologului și va cuprinde un segment dedicat pregătirii lui Gheorghe Marinescu
Supranumit Prințul Montparnasse-ului, Jules Pascin a fost apreciat pentru viața sa dinamică, mobilitatea deosebită și reprezentările feminine inconfundabile.
La începutul sec. XX, în plină evoluție a ideii de a configura un „stil național”, idee îmbrățișată de întreaga elită socială care își decora
