Haralambie Botescu – o podoabă a medicilor români

             Un nume mai puțin cunoscut astăzi publicului larg este numele medicului Haralambie Botescu. Acesta s-a născut la data de 13 august 1874 în localitatea buzoiană Aldeni și a trecut în neființă din cauza tifosului exantematic, la data de 23 martie/5 aprilie 1917, în Moldova.

 

A fost unul dintre medicii care a participat într-un mod eroic, în timpul primei conflagrații mondiale, alături de inimosul medic Nicolae Minovici la organizarea activității medicale de pe front.

Dr. Vasile Bianu, în Însemnările sale, la data de 23 martie/5 aprilie 1917 realiza un portret de excepție dr. Botescu: „Lt. Colonel dr. Haralambie Botescu a murit astăzi. A fost unul din fruntași, o podoabă a medicilor români, ceea ce l-a înălțat până la Prezidenția Asociațiunii generale a Medicilor din țară. Medic distins, cu mult bun simț, sigur în exercițiul cariereii, simplu și efectiv în tratamentul pe care îl recomandă. De o activitate fără răgaz și întotdeauna voioasă, un dezinteresat al profesiunii care pe mulți îi duce la bogății, un dăruitor cu milă și dragoste al științii și îngrijirilor date suferinzilor din clasa săracă, cari alergau zilnic după ajutorul său. Muncea mult și din greu pentru deaproapele său și pentru toți, după cum a dovedit-o cu prisosință pe timpul cât a fost ajutor de Primar al Capitalei”.

Trebuie să adăugăm faptul că a fost unul din apropiații medicului Nicolae Minovici, alături de care a realizat anchetele sociale de la nivelul capitalei, s-au îngrijit ca hrana populației să fie curată și sănătoasă, în acest sens, controlând nu doar din punct de vedere științific, ci, și fizic restaurantele și cârciumile care  ofereau alimente publicului, lovind fără milă în toți cei care exploatau populația bucureșteană. Fie sub forma unor anchete sociale sau sub forma unor conferințe cu teme medicale, fie prin înființarea de dispensare, de băi populare, prin organizarea igienei la nivelul școlilor, au reușit să desfășoare o activitate neobosită ca îndrumători ai semenilor lor. Totodată, trebuie amintit că de numele dr. Haralambie Botescu se leagă întemeirea Institutului de Fizioterapie din Călimănești, în anul 1912 și din Băile Govora tot în 1912.

În timpul Primului Război Mondial, alături de prietenul său dr. Minovici, plecau în refugiul din Moldova pentru a organiza activitatea medicală, în această zonă. La data de 23 martie 1917, în timpul epidemiei de tifos exantematic, dr. Botescu trecea în neființă. Despre acest eveniment, ziarele nu au încetat să titreze detaliile morții și ale funeraliilor.

Astfel că, într-o zi de sâmbătă, 25 martie, la ora 14, a avut loc înhumarea trupului mult regretatului dr. Haralambie Botescu. Corpul neînsuflețit a fost depus pe catafalc în biserica Barnovschi din Iași. Serviciul religios a fost oficiat de Î.P.S. Părinte Pimen [Georgescu], Mitropolitul Moldovei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, iar răspunsurile au fost date de corul mitropoliei.

După serviciul religios, sicriul acoperit cu frunze de stejar și cu panglici tricolore a fost așezat pe un afet de tun, iar onorurile militare au fost date de o companie de jandarmi. Cortegiul a plecat la ora 15 din curtea bisericii Barnovschi către cimitirul Eternitatea, unde a avut loc înhumarea provizorie, osemintele fiind reînhumate la București, abia în anul 1925.

La funeralii, au participat diferite personalități din lumea politică, medicală fie română, fie franceză. Iar cuvântările au fost rostite de Ion I.C. Brătianu, în calitate de prim-ministru al României, I. Mitescu din partea Parlamentului, dr. I. Cantacuzino, în numele corpului medical, iar deputatul At. Ghiorghiu a dat citire unei scrisori din partea domnului C. Dissescu, președintele Societății Govora-Călimănești, iar locotenentul Langa o scrisoare din partea locuitorilor din Călimănești, Vâlcea și nu în ultimul rând de prietenul său, dr. Nicolae Minovici.

Cu astfel de oameni, precum dr. Botescu sau dr. Minovici, s-a realizat mare vis românesc constituit în România Mare.

 

Text scris de Ionuț Alexandru Banu, muzeograf, secția Antropologie Urbană, Muzeul Municipiului București

Foto: wikipedia.org

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

3 Comentarii

  1. Dacă-i vorba de „somitățile” din medicină, de felul celui ce l-a vindecat pe Ștefan cel Mare cu mercur, aproape întotdeauna nu e vorba de români.
    Iar cum microorganismele, bacterii și ciuperci (încă n-au fost dovediți c-at fi viruși), nu îmbolnăvesc, simptomele febrei tifoide trebuie privite ca otrăvire.

  2. Medicamentul era gata. Oamenii mureau.
    Dar nimeni nu-ntreba: se face vreunul sănătos?
    Astfel cu infernalele tertipuri
    Prăpăd făcurăm prin aceste văi, mai fioros,
    Decât făcuse ciuma. Însumi dat-am din otravă
    La mii de oameni. Toţi s-au stins.
    Şi-acum văzuşi cum suntem ridicaţi în slavă,
    Noi, noi netrebnicii şi ucigaşii!
    (Faust, Goethe)

  3. „în timpul primei conflagrații mondiale…. la organizarea activității medicale de pe front.”

    -vaccinare IN FOCAR,
    marele experiment „romanesc”
    6’000 de morti,ion cantacuzino:
    stie orighici de asta?

    atunci au comasat vaccinarea,carantinarea si chemarea la oaste
    CA PE VITE
    „la semnul fierului roshu” cum spune patapievici;
    si ăla stie cate ceva….

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.