Ceramica „Frații Tompa” în colecția dr. Minovici

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 La începutul secolului XX, în plină evoluție a ideii de a configura un „stil național”, idee îmbrățișată de întreaga elită socială care își decora interioarele cu vase de ceramică rezultate din cele mai noi și prestigioase ateliere.

 

În acest sens, amintim atelierul lui Gheorghe Niculescu de la Băneasa, Atelierul Troița, atelierul de la Periș condus de artizanul Gheorghe Boboc sau fabrica de ceramică „Frații Tompa” de la Turda. Marca acestor ateliere o regăsim pe nenumărate piese din colecția adunată și expusă de renumitul legist Nicolae Minovici, în vila sa de la șosea.

 

Fabrica pentru industria ceramică a Fraţilor Tompa din Turda, județul Cluj era cunoscută nu doar pe teritoriul României Mari, ci, în majoritatea țărilor europene şi chiar în Canada şi New-York. Aici, aceste produse de manufactură clujeană erau căutate şi preţuite, motiv pentru care exporturile erau deosebit de mari.

În perioada interbelică, cei trei frați: Antal, Tompa și Farkas au pus bazele primei fabrici de ceramică din Turda. În timp, spre anii 1920 aceasta a devenit o întreprindere cu numele de „Tompa Tesvérek” – „Fraţii Tompa”, cu o vastă reţea comercială pe teritoriul României, având numeroşi angajaţi olari şi pictori, ajungând în câtiva ani la 60 de muncitori, dintre care 90% erau de etnie română.

În perioada antebelică, exista doar un atelier unde cei trei frați alături de tatăl lor realizau astfel de piese, iar ceramica produsă aici era inscripționată cu 4 litere de „T”. Moștenind „Industria ceramică din Turda” de la tatăl lor şi muncind alături de angajaţi, au sporit ramurile produselor, i-au dat un nou avânt, deschizând şi două depozite de desfacere la Bucureşti: unul în Str. Buzeşti 22, altul în Str. Carol 33.

Produsele cele mai întâlnite erau vasele de pământ pentru bucătărie, ornamentele speciale pentru salon, glastrele pentru flori în diferite mărimi, ghivicele, borcanele pentru dulceaţă, străchini şi farfurii, căni pentru ceai şi cafea cu lapte, ulcioarele pentru apă, ploşti, puşculiţe, scrumiere. Produsele de manufactură turdeană aveau preţuri convenabile și totodată contribuiau la cunoaşterea ceramicii româneşti şi artei populare atât în ţară, cât şi în străinătate.

Conform Monitorului Oficial, Partea a doua din anul 1932, se acordă cu titlul definitiv, conform art. 3 din lege, fabricii de ceramică „Frații Tompa” din comuna Turda, „înlesnirile și foloasele legii pentru încurajarea industriei naționale”, precum: scutirea de vamă pentru utilaje, reducere de transport pe C.F.R.

 

Aceste produse, în timp, au reprezentat ceramica românească la diferite expoziții naționale și internaționale, târguri, motiv pentru care fabrica a fost distinsă cu 23 de medalii de aur, iar pentru merite desoebite, M.S. Regele i-a conferit titulul de „Furnizor al Casei Regale”. Printre decorațiile primite pentru perfecţiunea produselor sale, amintim „Crucea industrială” şi „Meritul industrial”, cl. 41 a.

De asemenea, subliniem câteva din expozițiile la care această ceramică a reprezentat România cu un deosebit succes: în anul 1934, la Târgul de monstre din Sibiu participa cu un stand de vase de ceramică artistică.

 

În 1937, „Frații Tompa” participau cu vase de ceramică la Expozitia Internațională de la Paris, unde acestea au făcut furori la standul meseriașilor români din cadrul expoziției. Un an mai târziu, în 1938, participau la Expoziția Internațională de la Berlin, iar pentru manufactura porțelanului de Turda au fost premiați. La această expoziție, a atras atenția un vas decorativ pe care se găseau, în basorelief, prinşi în horă, ţărani din România.

 

Articol scris de Ionuț Alexandru Banu, muzeograf Muzeul Nicolae Minovici, secția Antropologie Urbană, Muzeul Municipiului București

Surse:

Monitorul Oficial, Partea 2, august 1932.

Patria, mai 1934, decembrie 1936.

Universul, 1937.

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Author

2 Comentarii

  1. Mă,. de ai avut celebrități, aceaia nu erau romîni,.Chestia e că de intrebai orcare romîn despre frații Tompa, chiar de erau dottori, nu cred că știau ceva,. Apropoo, istoria e de obicei creată de arheologi,. Cum explici lipsa ceramicii dacice, ci doar romane,. Cum explici lipsa cimitirelor dacice ? Cum de găsești doar ”aur dacic”, in rest nimic ?

  2. Turdá (Torda) o fekut-pártte din Scaunul Secuiesc desființat. Deci, de fapt, frații Tompá or moștenit meșteșugul ceramicii secuiești locale (oare, cum dă regalitatea dă la Bukale și kamarilla ei mitikeaskă nemernikă brătienizdă profitau, interbelik, dă tezaurul profesional al minorităților naționale? Hă? …aaaaaa, încă nu ierea născută putoarea olteneaskă trădătoare ajunsă logic, mai tîrziu, „Cel Mai Liubit Fiu A’ Boborului Națioanal”!). Strîns-înrudită cu cea rămasă pînă azi în Ținutul Secuiesc, ce a ajuns să livreze inclusiv în S.U.A., Kanada, șî-‘n zupărmarcheturile „naționale”:
    https://hontfar.ro/wp-content/uploads/2019/10/015_9876000008244_37x27x16x27cm_4005g-247×247.jpg.webp
    Culmea: i se spune, generalizat, „ceramică romană”… HAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHA!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.